Rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de previziunile precedente –, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023, se arată în minuta edinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 ianuarie 2023.
Prognoza publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2022, având ca prezumție sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreștere graduală a ratei anuale a inflației până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2 la sută al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2 la sută la finele orizontului prognozei – situat totuși ușor deasupra intervalului țintei.
Alături de modificarea caracteristicilor schemelor de plafonare, determinanți majori ai descreșterii în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflației sunt efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului. Începând cu trimestrul I al acestui an, mici efecte de bază dezinflaționiste se vor manifesta probabil și pe segmentul alimentelor procesate, cu impact asupra dinamicii viitoare a inflației de bază, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației rămâne relativ echilibrată în actualul context, date fiind evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și cele ale determinanților majori ai acestora.
S-a observat că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat, totuși, presiuni inflaționiste mai intense decât cele anticipate anterior, dar relativ modeste și în atenuare în perspectivă apropiată, în condițiile în care noile evaluări indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022-trimestrul I 2023 – sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate –, dar după un nou avans semnificativ peste așteptări consemnat de PIB în trimestrul III 2022. Evoluțiile fac probabile valori în descreștere ale excedentului de cerere agregată în acest interval, dar mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza din luna noiembrie 2022. Totodată, ele implică o dinamică anuală încă robustă a PIB în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază, urmată însă de o scădere vizibilă a acesteia în trimestrul I 2023, au remarcat membrii Consiliului.
Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat redevine probabil în trimestrul IV 2022 principalul determinant al creșterii în termeni anuali a PIB, iar un impact pozitiv, deși mult mai modest, este de așteptat din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activității din construcții, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, exportul net și-ar putea mări contribuția negativă la dinamica PIB, în condițiile în care exporturile și-au redus considerabil variația anuală în octombrie 2022 și mult mai pronunțat decât importurile, inclusiv în contextul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus și la accelerarea creșterii deficitului comercial, precum și a acelui de cont curent, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Incertitudini și riscuri
Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
În același timp, membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Incertitudini și riscuri majore rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, iar, pe de altă parte, la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari. S-a arătat din nou că, în condițiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru asigurarea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și pentru stimularea economisirii, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută, de la 6,75 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută, de la 7,75 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie la 16,76 la sută, depășind previziunile, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. S-a observat că, alături de majorarea prețurilor alimentelor, un determinant major al creșterii din acest interval a fost scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață, în timp ce dinamica prețului combustibililor și-a accentuat scăderea, pe fondul trendului descendent al cotației țițeiului și al plafonării prețului lemnelor de foc, astfel încât contribuția de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a rămas dezinflaționistă.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
