x


  • EUR
    4.7228
    USD
    4.1899
string(12) "turismhoreca"

Ce strategii ar putea împrumuta România din afară ca să facă bani din turism

Resorturi pe litoral şi în zone cu ape termale, după modelul Turciei, respectiv al Ungariei, parcuri acvatice acoperite la ieşirea din oraş, ca cel de lângă Budapesta sunt câteva strategii uşor de implementat, cu bani puţini şi cu profit pe termen scurt. Iar dacă învăţăm de la francezi cum să-i facem PR lui Brâncuşi, şi “vindem” turiştilor potriviţi Delta Dunării, atunci săltăm turismul intern fără ajutorul Ministerului Turismului.

Author: | Sursa: Money.ro | Publicat: 09.07.2010, 14:47

Resorturi la mare. Exemplul Turciei.

Resortul e o staţiune care aparţine, în general, unui singur proprietar. Diferenţa dintre o staţiune de pe litoral şi un resort este destinaţia banilor atraşi acolo: în resort banii cheltuiţi de turişti, pornind de la cazare, pensiune, entertainment-ajung la un singur proprietar. Mai mult, resortul atrage turişti şi în extra-sezon, pentru că nu depinde de condiţionările climei. O analiză MONEY.ro arăta paşii pe care România i-ar putea face, cu bani puţini, ca să transforme litoralul după modelul Turciei, care a adus conceptul de resort la statutul de “industrie”profitabilă.

Resorturi în regiuni cu izvoare termale. Ca la Budapesta.

În Capitala Ungariei sunt peste 80 de izvoare şi fântâni termale, iar numărul băilor termale din oraş alimentate cu apă termală din izvoare naturale sau fântâni forate este de aproape 50. Ungurii au construit peste ele hoteluri balneare, au amenajat ştranduri sau spa-uri foarte căutate nu doar de turişti, pentru exotismul lor, ci şi de localnici, care au înlocuit întâlnirile la mall cu socializarea la băi.

Băile Felix, Sovata şi Ocna Sibiului sunt staţiunile balneo-climaterice cel mai bine amenajate că să primească turişti străini, la standarde internaţionale, a spus pentru MONEY.ro Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR).

“Circa 30-35% dintre turiştii care vin în aceste staţiuni în sezon sunt turişti străini, în timp ce în extra-sezon ponderea turiştilor străini în fiecare din cele trei staţiuni e de 10-15-20%”, a mai spus preşedintele OPTBR. Tarifele practicate de hotelierii din aceste staţiuni sunt sub cele din afară, explică Nicu Rădulescu.

Cel mai neaşteptat loc unde găseşti apă termală la noi e chiar Bucureştiul care stă pe un zăcământ de apă geo-termală, cu aceleaşi calităţi ca cea din Herculane, Govora sau Vatra-Dornei. Falia din Bucureşti care începe din spatele Casei Presei şi continuă spre Snagov s-ar putea exploata dacă s-ar investi mulţi bani, spune Nicu Rădulescu.

Parcuri acvatice acoperite: cu cât sunt mai mari şi cu o arhitectură mai extravagantă, cu atât aduc mai mulţi turişti şi bani. Şi nu în salturi.

Dacă am vorbit de bazine termale, să nu uităm de parcurile acvatice care pot genera venituri consistente, indiferent de vreme. Un exemplu relevant în acest sens este parcul Aquaworld, sub brandul Ramada, din Budapesta. Nu vă lăsaţi copleşiţi de faptul că e cel mai mare parc acvatic din Europa Centrală, cu temple, grădini, cascade şi surf-toate sub o imensă cupolă de sticlă. Resortul situat la ieşirea din oraş are pe lângă parcul acvatic un hotel Ramada, clasificat la patru stele, un restaurant, dar şi un centru de wellness şi spa.

Water Park-ul din Otopeni, controlat de fraţii Negoiţă, e un exemplu de parc acvatic neacoperit însă, aşa cum se face la noi, dar, departe de conceptul omologului din Budapesta. Parcul acvatic din Otopeni se întinde pe o suprafaţă de patru hectare, faţă de aproape nouă hectare, cât ocupă Aquaworld-ul din Budapesta, are nouă piscine, versus 17 câte sunt la omologul maghiar şi 27 de tobogane.

Delta Dunării e exotică şi prohibitivă ca preţ. Perfectă pentru turistul care merge în Mauritius.

O noapte într-un complex de patru stele din Deltă ajunge la circa 148 de euro. Adică mai scumpă decât o înnoptare la un hotel de patru stele de pe Insula Mauritius (una dintre cele mai atractive destinaţii exotice în 2010)

Concluzia? Să vindem targetat Delta Dunării turiştilor străini care preferă destinaţii exotice şi scumpe.
Închiderea complexului de cinci stele Delta Nature Resort e însă un exemplu că turismul premium şi de lux din Deltă a avut un focus nerealist şi prin urmare a eşuat în a face profit. O noapte în complexul de cinci stele Delta Nature Resort costa aproximativ 152 de euro.

Tot pe străini ar trebui să mizăm!

Cifrele de incoming (sosiri de turişti străini în România) sunt ruşinos de mici. Participarea României la târgurile de turism externe a scăzut cu 60%. În aceste condiţii pierdem prin nereprezentate, a spus pentru MONEY.ro Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).

“An de an fluxul de turişti creşte, dar insuficient”, spune Dan Anghelescu, membru în Consiliul Director al ANAT.

Cu toate acestea, Delta Dunării ar trebui să vizeze pe termen scurt şi mediu în primul rând turiştii străini. Ei sunt mai sensibili la turismul eco, explică Corina Martin. Condiţia elementară: să ştie că exişti.

 Turcii vând ceva de la şapte ani. Noi nu suntem buni la PR 

“Spune-mi o poveste”. De ce turiştii preferă să îl întâlnească pe Brâncuşi la Montmartre.

Dacă românii îl ascund pe Brâncuşi, francezii îi spun povestea cel mai eficient. Îl vând de mult timp, îl vând bine, îl fac accesibil, îl aduc în zone foarte tranzitate şi fac mulţi bani din asta. Francezii s-au ales cu Atelierul lui Brâncuşi din Centrul Pompidou, şi, inevitabil, cu mormântul lui. Şi în afară de aceste locuri, îl mai găseşti pe Brâncuşi şi la metrou (vezi “Rugăciunea” din staţia Madeleine). Pentru că francezii ştiu să îi spună povestea mai bine decât noi.

În România încă se mai discută unde ar fi utilă amenajarea unui muzeu Brâncuşi.

De la banala toaletă, până la centre de informare turistică, hărţi cu informaţii despre unde putem mânca, unde dormim în Târgu-Jiu, facilităţile de bun simţ, elementare, toate lipsesc cu desăvârşire, spune Corina Martin.

O soluţie ar fi un parteneriat public-privat, o asociaţie de promovare a regiunii, cu condiţia ca autorităţile locale să intre în joc. Dacă nu vor intra, se vor cheltui bani aiurea, conchide preşedintele ANAT.