Creșterea veniturilor nu mai ține pasul cu costul vieții. România, între aparență și realitate

În primul trimestru al anului 2025, veniturile totale medii lunare ale gospodăriilor din România au atins, în termeni nominali, suma de 9.148 de lei, în creștere cu 13,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Din acest total, 83,8% au fost direcționați către cheltuieli, în valoare medie de 7.667 lei.

Creșterea veniturilor nu mai ține pasul cu costul vieții. România, între aparență și realitate

Datele INS arată că, în perioada ianuarie–martie 2025, veniturile totale medii lunare pe gospodărie au fost de 9.148 lei, echivalentul a 3.682 lei pe persoană. Față de trimestrul IV din 2024, acestea au crescut cu 6,8% pe gospodărie și cu 7,5% pe persoană. Comparativ cu primul trimestru din 2024, creșterea a fost de 13,7% pe gospodărie și 14,7% pe persoană.

Cheltuielile totale medii lunare au fost de 7.667 lei pe gospodărie (3.086 lei pe persoană), reprezentând 83,8% din venituri. Față de trimestrul anterior, acestea au crescut cu 390 lei pe gospodărie. Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, cheltuielile au crescut cu 12% pe gospodărie și cu 13,1% pe persoană.

În ceea ce privește structura veniturilor, cele bănești au fost de 8.578 lei pe gospodărie (3.453 lei pe persoană), în urcare cu 7,8% față de trimestrul IV 2024. Veniturile în natură au fost de 570 lei lunar pe gospodărie (229 lei pe persoană), în scădere cu 6,4%.

Salariile brute și alte drepturi salariale au fost principalul motor al veniturilor gospodăriilor, ajungând la 6.257 lei lunar pe gospodărie, ceea ce reprezintă 68,4% din venitul total, în creștere cu 2,4 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Alte surse importante au fost prestațiile sociale, cu o medie de 1.874 lei pe gospodărie (20,5% din venituri), și veniturile în natură, care au reprezentat 6,2% din totalul veniturilor, în scădere față de 7,1% în trimestrul IV 2024.

Veniturile în natură includ atât avantajele obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale (1,1% din total), cât și valoarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,1%).

Diferențe majore între urban și rural

În mediul urban, venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.469 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. La nivel de persoană, diferența este și mai mare: 4.352 lei în urban, de 1,5 ori mai mult decât în rural.

Structura veniturilor variază semnificativ între cele două medii: salariile și drepturile salariale au reprezentat 73,7% din veniturile gospodăriilor urbane, cu 13,4 puncte procentuale peste nivelul din rural. În schimb, în mediul rural, veniturile din prestații sociale au avut o pondere de 22% (cu 2,5 puncte peste urban), iar veniturile în natură au fost de 10,2%, de 2,8 ori mai mari decât în urban.

Cheltuielile în creștere, consumul domină bugetele gospodăriilor

Cheltuielile bănești medii lunare s-au ridicat la 7.199 lei pe gospodărie (2.898 lei pe persoană), în creștere cu 5,7% față de trimestrul anterior. Consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost evaluat la 467 lei lunar pe gospodărie (188 lei pe persoană), cu o creștere de 1%.

Cele mai importante destinații ale cheltuielilor gospodăriilor au fost consumul, care a inclus atât cheltuieli bănești, cât și consumul din resurse proprii, cu o medie de 4.610 lei pe gospodărie (60,1% din total), și transferurile către stat și sistemele de asigurări sociale (impozite, contribuții, taxe), care au însumat 2.645 lei (34,5%). Cheltuielile de producție (inclusiv consumul furajer din resurse proprii) au fost de 134 lei lunar pe gospodărie (1,7%).

Cheltuieli mai ridicate în mediul urban

Gospodăriile urbane au avut cheltuieli totale medii lunare de 8.690 lei, de 1,3 ori mai mari decât cele din mediul rural. La nivel individual, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.612 lei lunar – de 1,4 ori mai mult decât una din mediul rural.

Structura cheltuielilor reflectă și ea diferențele între medii: impozitele și taxele au reprezentat 37,5% din cheltuielile totale în urban, cu 7,5 puncte procentuale peste rural. În schimb, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 10,8% în rural, de 3,6 ori mai mare decât în urban.

Pe ce cheltuiesc românii cei mai mulți bani

Potrivit clasificării COICOP, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor de consum, cu 1.460 lei lunar pe gospodărie (31,7%). Acestea au fost urmate de cheltuielile pentru locuință, utilități și combustibili – 799 lei (17,3%), sănătate – 326 lei (7,1%) și transport – 325 lei (7,0%).

Cea mai redusă categorie de cheltuieli a fost educația, cu doar 36 lei lunar pe gospodărie, ceea ce înseamnă doar 0,8% din cheltuielile totale de consum.