Cabinetul Dăncilă nu susține două proiecte legislative avansate de senatorul PSD Tit-Liviu Brăiloiu, cel care a fost propunerea partidului de a ocupa funcția de ministru pentru relația cu românii de pretutindeni, respins însă de președintele Klaus Iohannis. Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare și de propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr.562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare, republicată.
Prima din ele are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se, în principal, următoarele:
– eliminarea pensiei de serviciu anticipată parțială din sistemul pensiilor militare de stat;
– eliminarea funcționarilor publici cu statut special din categoria de personal care beneficiază de prevederile Legii nr. 223/2015;
– acordarea posibilității militarilor și polițiștilor care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă să poată fi menținuți în activitate, la cerere, pentru o perioadă cuprinsă între trei și cinci ani, urmând ca pentru fiecare an să primească un spor de 2% la pensia militară de stat;
– diminuarea perioadei de reducere a vârstei standard de pensionare de la 13 la 10 ani;
– majorarea vârstei minime de pensionare de la 45 de ani la 50 de ani.
Guvernul susține că din datele prezentate nu reiese faptul că soluțiile propuse sunt cele necesare și suficiente pentru a asigura stabilitatea și eficiența legislativă și nu se identifică o fundamentare temeinică, cu o analiză a efectelor generate. Se poate aprecia faptul că, în lipsa acestor elemente, soluțiile propuse vor genera nesiguranță și instabilitate pentru categoriile de personal vizate, ceea ce va accentua, poate chiar masiv, ”deficitul de personal”, precum și ”riscurile și vulnerabilitățile specifice acestui domeniu”.
Legiferarea acestui tip de pensie este necesară pentru a cuprinde o cazuistică specifică sectorului de apărare, ordine publică și securitate națională, în care se manifestă un risc ridicat de vătămare corporală, afecțiuni medicale multiple, având drept posibilă consecință clasarea ca
inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară și trecerea, în aceste condiții, în rezervă ori încetarea raportului de serviciu a personalului militar care are o vechime în serviciu între 10 și 15 ani. În prezent, personalul militar aflat în situațiile enumerate anterior beneficiază, în compensație, de pensie anticipată parțială sau pensie
de invaliditate, după caz, se arată în punctul de vedere al Guvernului.
Propunerea legislativă vizează eliminarea pensiei de serviciu anticipată parțială în condițiile nereglementării unei alte soluții legislative. Astfel, sunt expuși militarii în situațiile reorganizării unităților și reducerii unor funcții ori din alte motive sau nevoi ale instituției militare ori clasării
ca inapt și cărora, ulterior, în urma revizuirii situației medicale, le încetează plata pensiei de invaliditate sau clasării ca apt limitat pentru sprijinul militar, prin creșterea insecurității raporturilor de serviciu. Totodată, este afectată și instituția militară, care ar fi pusă în situația de a nu-și putea adapta, flexibil și rapid, structura organizatorică potrivit atribuțiilor, responsabilităților și misiunilor pe care le îndeplinește, în condițiile unor provocări tot mai
numeroase, complexe și dinamice ale mediului de securitate. De asemenea, prin eliminarea pensiei de serviciu anticipată parțială, militarii aflați în situațiile de mai sus ar fi privați de orice formă de venit, în condițiile în care ajutoarele și indemnizațiile la trecerea în rezervă nu se mai
acordă.
Guvernul susține că în această situație, Ministerul Apărării Naționale se va afla în imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, privind creșterea calității vieții
personalului și asigurarea protecției sociale a cadrelor militare (inclusiv lipsa unei forme de protecție socială minimă – indemnizația de șomaj). În aceste condiții, subliniem faptul că propunerea legislativă poate genera opusul a ceea ce se urmărește, ducând la accentuarea ”deficitului de personal”.
Cât privește a doua inițiativă, aceasta are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare,republicată, cu un nou alineat, alin. (21), propunându-se vânzarea și a locuințelor care erau în curs de finalizare la data intrării în vigoare a legii.
Din analiza Legii nr. 562/2004, vizată de inițiativa legislativă, rezultă, susține Guvernul, că aceasta este o lege specială, emisă în vederea reglementării unei situații determinate, respectiv, astfel cum se precizează la art. 1, ”autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională să vândă unele locuinţe de serviciu pe care acestea le
au în administrare la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
