Vladimir Putin speră într-un dialog. Aşa susţine. Un dialog în locul dictatului. Preşedintele Rusiei s-a plâns pe 12 octombrie, cu ocazia unui forum pe teme economice desfăşurat la Moscova afirmând: „Este dificil să porţi un dialog cu actuala administraţie americană. Nu există practic dialog. Ea îşi formulează cererile şi insistă să fie duse la îndeplinire. Dar acesta nu este un dialog. Este un dictat”, a spus Putin, vizibil iritat.
Dar Putin nu are motive să se plângă că nu i se dă atenţie, lui şi politicii sale, în campania electorală din SUA. Chiar liderul de la Kremlin îi critică pe ambii cadidaţi pentru invocarea unui „factor rus” negativ, şi califică asta drept miopie politică. Cu câteva zile în urmă, Putin a întrebat în cadrul forului de discuţii „Valdai”, desfăşurat la Soci următoarele: „Crede cineva cu adevărat că Rusia poate influenţa alegerea poporului american? Ce, este America o republică bananieră? America este o mare putere…”
Iar această mare putere nu este deloc îndrăgită în Rusia. Până la 80 la sută din cei chestionaţi de centrul demoscopic independent Levada au o părere „extrem de negativă” despre SUA. Chiar dacă tonul propagandei anti-americane difuzate de televiziunea publică s-a mai îndulcit, politica americană este prezentată în general ca o mare ameninţare. Interesant este că ruşii nu văd un inamic în americanii de rând, ci doar în structurile statului american. Un cetăţean american este chiar foarte îndrăgit în Rusia, şi acesta este Donald Trump. Potrivit unui sondaj actual, 38 la sută dintre ruşi cred că el ar fi preşedintele american mai bun – pentru Rusia. Numai nouă la sută cred acelaşi lucru despre Hillary Clinton.
În tot acest context, excentricul miliardar se distanţează de Moscova, după ce, iniţial, exprimase simpatie pentru liderul de la Kremlin. Întrebat „de ce îl simpatizează pe Putin” cu ocazia unui miting electoral desfăşurat în statul Nevada, Trump a răspuns că nu-l simpatizează, dar nici nu-l antipatizează pe preşedintele rus. El a adăugat pe un ton misterios: „Cine ştie, poate vom avea relaţii bune. Dar poate vom avea relaţii groaznice. Sau poate ceva pe la mijloc”.
Şi politicieni importanţi din tabăra lui Trump iau distanţă de Moscova. În cadrul unei dezbateri televizate la care au luat parte candidaţii la funcţia de vicepreşedinte al SUA, Mike Pence, propus de Trump, a vorbit despre existenţa „unui sistem corupt” în Rusia. În opinia sa, Putin dictează „celei mai grozave ţări de pe pământ condiţiile sale”. Pentru a da şi un exemplu, Pence s-a referit la acţiunile Rusiei în Siria. Ulterior, Trump însuşi a calificat operaţiunile militare ale Rusiei în Siria drept o încălcare a acordului.
Acestea sunt declaraţii clare împotriva lui Putin. Iar dacă liderul de la Kremlin nu le aude, Rusia va călca din nou pe greblă, susţine Serghei Ştrokan, redactor al cotidianului moscovit Kommersant. El aminteşte că în 2008 şi Barack Obama a fost numit un „prieten al Rusiei”. Rolul negativ fusese atribuit atunci republicanului John McCain, în comparaţie cu care democratul Obama părea o „făptură luminoasă în regatul întunecat al Washingtonului”.
Înainte de Obama, George W. Bush a făcut afirmaţia că s-a uitat adânc în ochii lui Putin şi „i-a înţeles sufletul”. Cei doi au legat o prietenie care a culminat cu vizita lui Putin la ferma privată a lui Bush din Texas. Dar chiar şi aşa, invazia armatei americane în Irak nu a putut fi împiedicată, deşi Rusia nu şi-a dat acordul.
Acum a venit Trump la rând. În episodul 600 al serialului Familia Simpson, tatăl Homer Simpson se duce să-l aleagă pe preşedintele SUA. La urne se întâlneşte cu un necunoscut care seamănă cu şeful statului rus, la bustul gol şi călare pe cal. Necunoscutul „Putin” votează pentru candidatul republican şi anticipează o victorie cu 102 la sută a acestuia. Să-i facă oare bine Rusiei în viaţa reală atâta bunăvoinţă manifestată pentru acest magnat din New York? Probabil că nu.
