ENI este una dintre cele mai mari companii din Italia şi a desfăşurat cu succes numeroase proiecte energetice în fostele ţări societice. Printre altele, ENI participă la exploatarea zăcămintelor de gaz Karaceaganak şi Kaşagan, din Kazahstan.
Anul trecut, compania a semnat un memorandum cu societatea petrolieră kazahă KazMunaiGas, pentru activităţi comune de exploare în Marea Caspică.
În 2008, ENI a achiziţionat Burren Energy, care operează în Turkmenistan.
De asemenea, joint-venture-ul cu Gazprom pentru construcţia gazoductului Blue Stream, pe sub Marea Neagră, a fost un succes.
De aceea, ENI este interesată de dezvoltarea rutelor de transport al gazului şi petrolului din regiunea caspică până în Europa. Una dintre metode este prin gazoductul South Stream, care vizează să aducă gaz din Rusia (inclusiv din regiunea caspică via Rusia), pe sub Marea Neagră, până în Europa de Est şi pe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.
Potrivit multor critici, proiectul comun cu Gazprom este riscant şi scump. Conducta, al cărui proiect a fost anunţat în 2007, este privită mai mult ca răspunsul Rusiei la proiectul Nabucco, susţinut de UE, prezentat pentru prima dată în 2002. Există voci care spun că implicarea ENI în South Stream a fost a fost dictată mai degrabă de apropierea dintre Vladimir Putin şi Silvio Berlusconi şi reprezintă un risc pentru compania italiană.
Însă, ca jucător experimentat, ENI încearcă să găsească un compromis între cele două proiecte. Compania a contactat Azerbaidjanul şi Turkmenistanul, furnizori de gaz care intenţionează să profite de pe urma ambelor conducte, şi a propus unirea parţială a Nabucco şi South Steam.
Din multe puncte de vedere, cele două proiecte sunt similare, cu două diferenţe mari: bugetul şi susţinerea politică. Ambele sunt proiecte de amploare. South Stream urmează să aibă o capacitate anuală de 61 de miliarde de metri cubi şi va porni din Rusiam, prin Marea Neagră, până în Bulgaria, de unde se va împărţi – o conductă se va îndrepta spre sud-vest, spre Grecia şi Italia, iar o alta spre nord-vest, către Serbia, Ungaria şi Austria. Costul estimat al proiectului este de 19-24 de miliarde de euro.
Capacitatea Nabucco ar urma să fie de 30 de miliarde de metri cubi. Conducta, în valoare de 7,9 miliarde de euro, ar urma să aibă o lungime o de 3.300 de kilometri şi va aduce gaz din zona caspică în Europa, pentru a reduce dependenţa UE de Rusia. Acţionarii Nabucco sunt: Botaş (Turcia), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania),Transgaz (România). Fiecare asociat deţine o participaţie egală de 16.67% din Nabucco Gas Pipeline International GmbH.
Ambele gazoducte urmează să fie aprovizionate în special din zacăminter importante din Azerbaidjan şi Turkmenistan. Saouth Stream urmează să primească şi o o cantitate mare de gaz rus.