În această situaţie se află şi marile companii străine de construcţii care declară pierderi în România, deşi au lucrări de infrastructură de sute de milioane de euro, din bani publici.

Marile companii străine au transferat, în ultimii 15 ani, profituri enorme realizate în România către ţările de origine sau către paradisuri fiscale. Acest lucru a fost posibil prin tranzacţii în interiorul grupului, insuficient reglementate de statul român.

„Există un trend din partea managementului să ajusteze preţul de aşa măsură încât profiturile să fie transferate către legislaţia fiscală mai avantajoasă. Lucrurile acestea au mers foarte bine la noi în ultimii 15 ani pentru că Fiscul încă nu pusese o lupă foarte mare pe aceste tranzacţii”, a declarat Gabriel Sincu, Senior Manager MAZARS.

Legislaţia privind reglementarea tranzacţiilor între diferite firme din cadrul aceluiaşi grup este relativ recentă în România. Fiscul a stabilit noi reguli pentru verificarea acestora abia în a doua jumătate a anului trecut, însă nu are specialişti. Autorităţile ar trebui să verifice dosarele cu preţurile la care se fac astfel de tranzacţii, pentru a se asigura că sunt la nivelul pieţei.

„Ideea e că lucrurile acestea ar fi trebuit demult controlate de autorităţile fiscale. Din păcate, în momentul de faţă sau până acum un an de zile, reprezentanţii Fiscului nu aveau niciun know-how al autorităţii fiscale care să vină să controleze aceste preţuri de transfer”, explică Gabriel Sincu.

Consultantul fiscal spune că reglementarea preţurilor de transfer este aplicată de ani de zile în toate statele civilizate, care „se luptă” ca profiturile realizate în ţară să genereze venit la bugetul naţional.

„După părerea mea dezvoltarea unei divizii specializate în Ministerul de Finanţe care să se ocupe numai de lucrul ăsta ar fi costat mult mai puţin şi ar fi fost mult mai eficient decât introducerea acestui impozit minim, care e un fiasco total”, crede Gabriel Sincu.