Riscurile la adresa stabilității financiare a Românei s-au intensificat în ultima jumătate de an, ca urmare a creșterii incertitudinilor privind evoluțiile economice și financiare,
pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice și continuării războiului din Ucraina,
precum și al înăspririi condițiilor financiare în contextul proceselor de reajustare
a conduitelor de politică monetară ale băncilor centrale la nivel global, se arată în Raportul BNR asupra stabilitații financiare – decembrie 2022.

Principalele riscuri sistemice

Principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare identificate la nivel sever, similar ediției precedente a Raportului, sunt cele generate de: (i) incertitudinile la nivel global, în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina și (ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale. Alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, sunt cele determinate de: (i) întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și (ii) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Perspectivele macroeconomice s-au deteriorat

La nivel global, perspectivele macroeconomice s-au deteriorat semnificativ față de
ultima evaluare (raportul BNR din iunie) ca urmare a evoluțiilor pe plan geopolitic și a războiului din Ucraina, a accentuării crizei energetice și a continuării problemelor în lanțurile de producție globale.

Rata de creștere economică la nivel internațional este estimată să se reducă
de la 3,2 la sută în anul 2022 la 2,7 la sută în 2023, în timp ce dinamica comerțului
se va diminua de la 4,3 la sută în anul 2022 la 2,5 la sută în 2023 (FMI, WEO octombrie
2022).

Continuarea războiului din Ucraina a generat, pe lângă pierderi de vieți omenești și costuri economice directe, disfuncționalități la nivelul piețelor de mărfuri, în special ale celor de energie și produse alimentare, și a pus în pericol securitatea energetică și alimentară.

Majorările puternice ale prețurilor combustibililor fosili și ale energiei au alimentat creșteri generalizate ale prețurilor bunurilor și serviciilor.

Rata inflației la nivel global este estimată să atingă în anul 2022 cea mai mare valoare din ultimii 25 de ani (8,8 la sută), urmând a se reduce gradual ulterior până la 4,1 la sută în anul 2024. Principalele bănci centrale au majorat rata dobânzii de politică monetară în vederea reducerii presiunilor inflaționiste și a ancorării anticipațiilor privind evoluțiile viitoare ale prețurilor.

În acest context, piețele financiare au fost marcate de preocupările investitorilor privind sustenabilitatea datoriilor și capacitatea statelor de susținere a unor programe de stimulare a economiei în condițiile unui spațiu fiscal limitat după criza pandemică. Astfel, piața obligațiunilor a înregistrat fluctuații mai ample după invazia Rusiei în Ucraina, urmate de o intensificare a evoluțiilor divergente dintre statele de la periferia zonei euro și cele centrale.

La nivel european, Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis în luna septembrie 2022 o avertizare cu privire la vulnerabilitățile din sistemul financiar, principalele riscuri sistemice identificate fiind: (i) deteriorarea perspectivelor macroeconomice și înăsprirea condițiilor financiare, ce afectează în mod negativ situația financiară a companiilor nefinanciare și a populației, punând presiune asupra capacității acestora de rambursare a creditelor (în special în sectoarele și statele membre afectate cel mai mult de criza energetică), (ii) ajustarea abruptă a prețurilor activelor financiare și (iii) deteriorarea situației macroeconomice, cu impact negativ asupra calității activelor financiare și perspectivelor de profitabilitate ale instituțiilor de credit.

Deficitele – marile probleme ale României

România a înregistrat o temperare a creșterii economice în al doilea trimestru al anului 2022 față de trimestrul anterior, ca urmare a evoluțiilor pe plan internațional și a creșterii incertitudinii în contextul continuării războiului din Ucraina și a crizei energetice. Avansul economic a fost însoțit de menținerea dezechilibrelor macroeconomice reflectate de deficitele gemene: deficitul de cont curent și deficitul fiscal.

În primele nouă luni ale anului 2022, contul curent a înregistrat un deficit în creștere cu aproximativ 60 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, gradul de acoperire cu fluxuri nepurtătoare de dobânzi reducându-se de la 54 la sută la 38 la sută. Comisia Europeană estimează o deteriorare a balanței externe la -9,1 la sută din PIB în anul 2022, urmată de o redresare ușoară în 2023, la -8,8 la sută din PIB.

Evoluțiile pozitive ale activității economice au permis menținerea deficitului public la un nivel mai scăzut comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (3,04 la sută din PIB în septembrie 2022, cu 0,7 puncte procentuale mai redus). Efortul bugetar susținut impus de evoluțiile adverse din ultimii ani a determinat majorarea datoriei publice în apropierea limitei de sustenabilitate (47,6 la sută din PIB).

Criza energetică și creșterea costurilor de finanțare îngreunează procesul de consolidare fiscală. România este în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, ca urmare a politicii fiscale expansioniste de dinaintea crizei pandemice. Strategia fiscal-bugetară prevede o corectare graduală a deficitului excesiv până la finele anului 2024, ținta pentru anul 2022 fiind de -6,24 la sută din PIB (conform metodologiei SEC 2010).