Banca Națională a României a luat măsuri decisive menite să atenueze contracția indusă de șocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și buna funcționare a piețelor, păstrarea stabilităţii financiare şi, pe această bază, să susţină, în corelaţie cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, în cadrul conferinței organizată de Banca Națională a Moldovei cu tema – Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective.
Conform acestuia, pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administrație al BNR a fost gândit în cote proporţionale şi eficiente şi a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variație a facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operațiuni repo pentru furnizarea de lichidități instituțiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit și achiziționarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, după ce din poziția de debitor net, BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale.
Provocările viitoare sunt iminente
”În timp ce economia globală pare să se redreseze, provocările viitoare sunt iminente, una dintre cele mai importante fiind identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, luând în considerare nevoia de recuperare a spațiului fiscal și monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce privește ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private sau dimensiunea bilanțurilor băncilor centrale”, a spus Isărescu.
Citește și: Comisia Europeană ironizează angajarea Vioricăi Dăncilă la BNR
Ce urmează pentru România
Privind în perspectivă, în cazul României, procesul de consolidare bugetară rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare, a continuat acesta. ”Se așteaptă ca acesta să aibă implicații favorabile pentru stabilitatea macroeconomică – și în contextul deficitului mare al contului curent -, pentru prima de risc suveran și, implicit, pentru comportamentul cursului de schimb al leului, pentru evoluția inflației și, în cele din urmă, pentru costurile de finanțare și creșterea economică”, a mai declarat Isărescu.
Citește și: ISĂRESCU, dezvăluiri despre cele patru decizii care au salvat economia de la prăbușire
În timp ce provocările provocate de pandemie rămân fără precedent, criza a dovedit că politicile monetare și fiscale pot conlucra și pot oferi un răspuns eficient la șocurile adverse, reducând severitatea episoadelor de criză, e de părere guvernatorul BNR. Mix-ul echilibrat de politici monetare şi fiscale este o abordare eficientă, o soluție pentru sprijinirea redresării economice.
Rolul băncilor centrale
”Rolul băncilor centrale rămâne și în contextul actual evidențiat prin conduita politicii monetare care trebuie flexibilizată şi calibrată, fără a pierde din vedere perspectiva îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră de natură să susțină redresarea activității economice.
În contextul ultimului an și al manifestării pandemiei de COVID-19, nevoia de adaptare rapidă și continuă a fost mult mai accentuată. În acest sens, anul curent ar putea fi cel care marchează schimbarea către o creștere incluzivă și sustenabilă, tranziția către o economie verde, digitalizarea și inovația fiind în centrul redresării economice. De menționat este faptul că atât la nivel european, cât și global, băncile centrale și autoritățile de supraveghere din întreaga lume cooperează pentru adresarea provocărilor pe termen lung, printre cele mai actuale teme fiind integrarea riscurilor climatice în activitățile lor, în concordanță cu mandatele lor”, a încheiat Isărescu.
