Militarizarea totală a Rusiei

Aleksandr Dughin, ideologul preferat al lui Vladimir Putin, a publicat o scrisoare cu câteva zile înainte de alegerile din Rusia, care vor avea loc pe 17 martie 2024. Dughin cere ”militarizarea totală” a Rusiei. Prezentăm traducerea acestei scrisori.

Astăzi, militarizarea totală și cuprinzătoare a țării, statului și oamenilor este vitală.
Militarizarea înseamnă mutarea societății pe o bază militară. Amploarea și direcțiile principale ale militarizării sunt deschise dezbaterii, deoarece depind de situația istorică și geopolitică specifică, capacitățile și resursele economice, ideologia politică și dominantele culturale. Când o țară este în pace și interesele sale vitale și însăși existența nu sunt amenințate, militarizarea excesivă este inutilă și de prisos. Desigur, orice stat suveran trebuie să aibă forțe armate capabile să-l apere într-o situație critică. Prin urmare, demilitarizarea completă nu este nimic mai puțin decât o renunțare la suveranitate și o acceptare a dependenței absolute de o forță externă. Cu toate acestea, intensitatea și amploarea militarizării variază întotdeauna.
După cum a recunoscut în mod deschis președintele Putin în discursul adresat Adunării Federale, în esență în discursul său de politică pentru țară pentru următorii șase ani (nimeni nu se îndoiește că Putin va fi reales), Rusia este în război. Un război care i s-a impus. Un război cu întregul Occident colectiv: recunoașterea implicării directe a SUA și a UE devin din ce în ce mai zgomotoase și mai clare – până la punctul în care nu mai poate fi ignorată.
Militarizarea societății în condițiile unui război sângeros pentru existența istorică este o necesitate absolută și nu are sens să dezbatem acest lucru. Rusia își mută industria pe o bază militară, așa cum a mai spus președintele. Dar acesta este doar un aspect al militarizării. Fenomenul este mult mai larg.
Nu numai complexul industriei de apărare, ci întregul stat și societatea în ansamblu trebuie mutate pe o bază militară. Anterior, era la modă să dezbatem asta, dar astăzi nu se poate. Pentru a obține victoria într-o confruntare atât de fundamentală, este necesar să se transforme Rusia într-un stat de război.
Să aruncăm o privire mai atentă asupra principalelor direcții ale militarizării.
Țara trebuie să stabilească o ideologie militară, o ideologie a victoriei. Este imposibil să lupți fără o idee. Dar patria, patria, statul – acestea sunt în primul rând despre idee. Și trebuie afirmat în orice: în cultură, în politica informațională, în educație, în educație, în mentalitatea elitelor și a maselor și în psihologia vieții de zi cu zi. Acest lucru necesită actualizarea și introducerea pe scară largă a valorilor tradiționale, conștientizarea de sine istorică și o reprezentare vie și intensă a identității ruse.
Probabil că este necesar să se acorde mașina ideologică la două registre – o versiune mai intensă, mai clară și mai clară care să fie aplicată armatei, noilor supuși ai Rusiei și teritoriilor de graniță. În regiunile departe de față, acțiunile pot fi mai blânde. Mai mult, regimul ucrainean realizează o rezistență atât de încăpățânată față de trupele noastre tocmai din cauza ideologizării totalitare radicale a întregii sale populații. Desigur, nu ar trebui să-i urmăm pe terorişti şi maniaci, dar într-o stare relaxată, este imposibil să învingem această forţă ideologică ostilă nouă, amestecată cu neonazismul, globalismul şi liberalismul. Războiul trebuie să devină războiul popular; complexul nostru militar și industriei de apărare, precum și structurile educaționale militare, trebuie să fie navele emblematice ale ideologizării. Structurile Direcției Politice Militare Principale trebuie restaurate integral, dar de data aceasta înarmate cu o nouă ideologie a patriotismului de stat. Spatele trebuie să urmeze acest proces într-un mod mai moale, dar fără a permite o pauză critică. În cele din urmă, întreaga societate ar trebui ideologizată.

Munca structurilor guvernamentale manageriale trebuie transferată într-un mod special corespunzător timpului de război. Normele de odihnă, vacanțe și zile de lucru pentru zonele cheie de management trebuie revizuite din cauza condițiilor de război și aduse mai aproape de condițiile din prima linie. Ar trebui introdus un cod de conduită pentru funcționarii publici în timp de război. Odihna în țări neprietenoase, afișând lux excesiv, tergiversare și, Doamne ferește, sabotajul și corupția în timpul războiului sunt inacceptabile. Pentru aceasta, este necesară o pedeapsă severă.
O serie de drepturi și libertăți liberale ar trebui restricționate din cauza unor circumstanțe extraordinare. Orice critică la adresa statului, eroilor Rusiei, autorităților, bisericii și președintelui, precum și atacurile asupra patriotismului, ideii ruse și propagandei anti-război, ar trebui interzise categoric. Orice media și rețelele sociale care difuzează o astfel de agendă ar trebui să fie imediat scoase în afara legii. Excesele aici sunt inevitabile, dar o trecere în revistă a greșelilor va trebui făcută abia după victorie.
Evident, întreaga economie trebuie restructurată pentru vreme de război. A fost orientată spre integrarea cu Occidentul și diviziunea globală a muncii de prea mult timp, așa că, într-un moment critic, ne-au lipsit verigile cheie în ciclul de producție și tehnologic. Acest lucru trebuie remediat imediat. Rolul statului în economie – în primul rând în industriile importante din punct de vedere strategic și în producția pe scară largă – crește deja rapid, dar trebuie să crească și mai rapid.
Același lucru este valabil și pentru politica financiară. Războiul cu Occidentul colectiv obligă Rusia să fie independentă de dolar, euro și orice altă monedă care aspiră la rolul de monedă de rezervă. Tot ce trebuie să cumpere partenerii noștri străini, ar trebui să cumpere pentru ruble. Emisiunea de ruble trebuie să devină suverană, iar politica de consiliu valutar ar trebui abandonată definitiv. Astăzi, este ușor să urmăriți orice flux de emisii prin urmărire electronică (până la rublă) și, prin urmare, în loc de un singur model (monetarist) al ratei dobânzii pentru toată lumea, ar trebui introdusă o gradare: pentru industriile și proiectele strategice – dobândă -împrumuturi gratuite pe un cont escrow separat, pentru proiecte de scară medie — o dobândă preferențială, iar pentru împrumuturile obișnuite — rata maximă (dar tot mai mică decât cea de astăzi, care nu permite dezvoltarea inițiativei private).
Militarizarea necesită o schimbare a politicii demografice, așa cum ne amintește constant președintele. Bazarea pe munca migranților și completarea declinului populației native din Rusia cu ajutorul lor este o crimă la scară istorică. Este necesar să inversăm tendința catastrofală de scădere a natalității cu măsuri extraordinare.
Militarizarea culturii este necesară. Accentul ar trebui să fie pe glorificarea faptelor eroilor noștri în toate etapele istoriei, inclusiv în Operațiunea Militară Specială. Orice concert, orice transmisie, orice eveniment ar trebui să înceapă cu imnul și glorificarea faptelor rusului. În același timp, idealurile morale înalte și valorile tradiționale ar trebui să fie prioritare. Orice indiciu de batjocură la adresa lor ar trebui să ducă la pedepse administrative și la interzicerea expresiilor publice de natură antipatriotică sau pur și simplu imorală – inclusiv bloguri, rețele sociale și așa mai departe.

Militarizarea necesită o schimbare a elitelor. Elitele care s-au format în societate începând cu anii 80 și 90 sunt în mare măsură purtătoare ale spiritului de înfrângere, cinism, egoism, corupție, violență, minciuni și acele calități care scot la suprafață dâra societății într-o eră de degenerare universală și descompunere. Putin a spus clar în mesajul său adresat Adunării Federale: elitele anilor 90 trebuie să plece, iar noi elite – eroi și martiri, creatori și purtători ai celui mai înalt principiu moral – trebuie să le ia locul. Cu toate acestea, frontul și riscul fac doar jumătate din treaba în formarea nucleului noii elite rusești. După ce s-au întors în spate, ei trebuie să primească cel mai bun – elită! — educația într-o manieră accelerată. Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare a structurilor educaționale din Rusia reflectă tocmai structura liberală a anilor 80 și 90. Așadar, este necesară militarizarea educației, o ruptură bruscă a vectorului — în primul rând în științe umaniste — care s-a stabilit în ultimele decenii sub control direct și prin instruire directă din Occident, cu care suntem astăzi în război.
Rotația corpului diplomatic, care s-a confruntat cu provocări fără precedent caracteristice oricărui război și mai ales unuia atât de dur — civilizațional! — războiul în care am fost implicați, a fost de mult așteptat. Diplomații noștri sunt în prima linie a ciocnirii civilizațiilor, dar acest lucru necesită abilități și cunoștințe cu totul noi în comparație cu cele perfectionate în deceniile anterioare de apropiere de Occident. Acest lucru trebuie efectuat imediat.
Militarizarea trebuie să atingă și mass-media. Da, strategia de radiodifuziune politică vizează în prezent acest lucru, dar restul muncii mass-media — culturală, educațională și chiar divertisment — trebuie să fie, de asemenea, supusă militarizării. Începând cu controlul feței și codul vestimentar pentru oricine apare pe ecran sau pe site-urile oficiale. Chiar și publicitatea trebuie să țină cont de normele războiului pe care îl duce țara.
În fine, este necesară militarizarea vieții de zi cu zi. Patriotismul trebuie să devină un mod de viață, reformatând psihologia de zi cu zi a omului obișnuit. Toate spațiile publice trebuie să fie umplute cu simboluri ale războiului și victoriei. Această idee trebuie transmisă părinților și educatorilor: scopul întregii națiuni este de a crește o generație de eroi care să apere și să întinerească Marea Rusie. Etica și moralitatea, puritatea vorbirii și cunoștințele de bază ale istoriei ar trebui să primească o atenție sporită în fiecare familie. Luptăm pentru limbă, cultură, moralitate, valori tradiționale și suveranitate. Aceasta înseamnă că trebuie să fie clar pentru toată lumea – indiferent de vârstă, statut social, sex și profesie.
Da, și bineînțeles, vigilența serviciilor speciale, a agențiilor de aplicare a legii și a cetățenilor de rând față de cei care dau motive să se îndoiască de patriotismul lor, dând semne de comportament liberal, pro-ucrainean sau rusofob, trebuie să fie mult sporită. Orice crimă și orice act terorist își au originea mai întâi în minte. Dacă ideea rusă nu controlează conștiința societății, ea va fi captată de o idee rusofobă vicioasă, patologică, implementată de dușmanii noștri care au reușit să ducă războaie mentale. Dacă inima nu aparține lui Dumnezeu, diavolul se instalează în ea. În mod similar, în domeniul gândirii, unde idealurile înalte de credință, statul și poporul nu sunt prioritare, șerpii terorii își fac cuibul. Este timpul să reînvie SMERSH.

Aș putea fi contrazis: toate acestea arată grotesc, neobișnuit, neașteptat și… dur. Da, probabil. Pentru că de prea mult timp trăim într-o percepție distorsionată a lumii, a noastră, a Occidentului și a universalității sale. Prea mult timp am fost amânați de povești false despre pace în întreaga lume și despre o dezvoltare pur materială fără griji. Trezirea bruscă se datorează profunzimii somnului.