El a declarat, la finalul unei întâlniri cu premierul Victor Ponta, aflat la Bruxelles, că speră ca Rusia să participe la summit-ul Alianţei Nord-Atlantice la Chicago, prevăzut pentru 20 şi 21 mai, arătând însă că nu a primit încă din partea oficialilor de la Moscova un răspuns privind nivelul de reprezentare.

„Avem obligaţia de a ne proteja populaţia împotriva atacurilor cu rachete, în contextul creşterii ameninţărilor internaţionale, dar am spus ruşilor că scutul nu este îndreptat împotriva lor. NATO nu consideră Rusia un duşman, este ridicol să spui că atacăm Rusia. Sper în acelaşi timp ca şi Rusia să respectele angajamentele anterioare, de a nu folosi forţa împotriva statelor membre NATO”, a spus Rasmussen.

Premierul Victor Ponta se află la Bruxelles, pentru o vizită de o zi în care a avut întâlniri cu Johannes Hahn, comisarul european pentru dezvoltare regională, cu Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, cu Hannes Swoboda, preşedintele Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, şi cu Sergei Stanishev, preşedintele Partidului Socialist European.

El a avut programată şi o întrevedere şi cu secretarul general NATO.

Negocierile dintre Rusia şi NATO privind sistemul de apărare antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice şi Statelor Unite în Europa de Est sunt „aproape în impas”, agitând din nou ameninţarea cu amplasarea de arme ofensive la frontiera UE, în cazul în care nu obţine concesii, a declarat, săptămâna trecută, ministrul rus al Apărării Anatoli Serdiukov.

Această constatare a intervinit cu două săptămâni înaintea unei vizite în Statele Unite, în cadrul unui summit G8 programat pentru 18 şi 19 mai, la Camp David (nord-est), a actualului premier Vladimir Putin, învestit în funcţia de preşedinte pe 7 mai.

Reuniunea va fi imediat urmată de un summit al Alianţei Nord-Atlantice la Chicago, prevăzut pentru 20 şi 21 mai.

Alianţa Nord-Atlantică a prevăzut ca în cursul summitului să anunţe încheierea primei faze („capacitate intermediară”) a scutului antirachetă.

Lansat în 2010, proiectul de scut antirachetă, bazat în mod esenţial pe o tehnologie americană, vizează instalarea progresivă a unor interceptori de rachetă şi a unor radare puternice în estul Europei şi în Turcia.

NATO afirmă că acest sistem nu vizează Rusia, ci o ameninţare venind dinspre Orientul Mijlociu, în special din partea Iranului.

Însă Moscova îl consideră drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi cere să fie asociată la sistem sau, în caz contrar, să primească garanţii că acesta nu vizează capacitatea sa de disuasiune. Alianţa Nord-Atlantică refuză categoric acest lucru, atentă să îşi păstreze marja de manevră strategică.