O nouă metodă de fraudă face ravagii în România. IGPR lansează un avertisment și îi informează pe români cu privire la modul în care atacatorii acționează.

Conform IGPR, atacatorii sună victimele și pretind a fi reprezentanți ai unor entități private, cum ar fi bănci, companii de telecomunicații sau instituții guvernamentale.

Ulterior, victimele sunt determinate să transmită atacatorilor date personale, bancare sau de autentificare, pe care autorii le utilizează în scopul comiterii altor fapte de natură penală.

Vishingul (voice phishing) este o metodă de înșelăciune prin care autorii apelează și poartă convorbiri telefonice cu persoanele vătămate și pretind a fi reprezentanți ai unor entități private. Prin utilizarea unor tactici ingenioase de manipulare, ei obțin date personale sau informații financiare de la persoanele vătămate, informează IGPR.

Sfaturile IGPR în fața noii tentative de fraudă

Sfaturile venite din partea poliției sunt următoarele:

• Identificați corect un astfel de apel telefonic fals! Nu acceptați să faceți ce vi se spune prin telefon! Nu tastați un alt număr și nici nu urmați alți pași indicați prin telefon
• Nu efectuați plăți în conturile oferite prin telefon și nu oferiți date personale sau date bancare
• Nu accesați eventuale link-uri de acces puse la dispoziție, de către persoane necunoscute, în timpul sau după încheierea apelurilor telefonice de tip vishing și să nu tastați pe telefonul mobil anumite secvențe de cifre comunicate de către autori, pe durata convorbirilor
• Dacă ați fost prejudiciați, anunţaţi Poliţia prin apelarea numărului de urgenţă 112 sau adresați-vă celei mai apropiate unități de poliție.

Poliția recomandă prudență în divulgarea informațiilor de identificare personală: numele, prenumele, CNP, adresa, numărul de telefon, data nașterii și alte detalii personale. Aceste informații pot fi utilizate pentru „a fura” identitatea sau pentru a accesa alte conturi sau servicii.

„Informații privind conturile bancare și alte date financiare: prin intermediul vishingului, atacatorii pot obține numerele de cont bancar, numerele de card de credit, informațiile de autentificare la serviciile bancare online și alte detalii legate de conturile și tranzacțiile financiare ale victimei, informații care pot fi utilizate pentru a efectua tranzacții frauduloase sau pentru a accesa ilegal fondurile persoanelor vătămate”, adaugă IGPR.