Ion Iliescu a fost singurul preşedinte care a câştigat din primul tur, la primele alegeri postdecembriste, care au avut loc la 20 mai 1990.
Prezenţa la vot a fost atunci masivă, 14.826.616 de alegători dintr-un total de 17.200.722 înscrişi pe liste, ceea ce reprezintă 86%, cel mai mare procentaj de până în prezent. Candidatul FSN, Ion Iliescu, a obţinut atunci 85% din voturi, în favoarea sa pronunţându-se 12.232.498 de alegători, cel mai mare scor cu care a câştigat un preşedinte după 1989. Următorul clasat, candidatul PNL, Radu Câmpeanu, a obţinut doar 10,6% (1.529.188 voturi), în timp ce Ion Raţiu (PNŢCD) a primit 617.007 de voturi (4,3%).
În 1992, prezenţa la vot a fost ceva mai redusă. Astfel, pe 27 septembrie 1992, la primul tur de scrutin, participarea la vot a fost de 76,3%, adică au venit la urne 12.496.430 de români din totalul celor 16.380.663 cu drept de vot. În turul doi au intrat Ion Iliescu (FDSN), care a obţinut un procent de 47,3% (5.633.456 voturi) şi Emil Constantinescu (CDR), cu 31,2% (3.717.006 voturi). Preşedinte a fost ales, în cel de-al doilea tur, din 11 octombrie 1992, Ion Iliescu, pentru care au votat 7.393.429 de alegători (61,4%), în timp ce Emil Constantinescu a primit 4.641.207 de voturi (38,6). Prezenţa la vot a fost mai scăzută ca în primul tur, de 73% (12.153.810 de alegători).
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1996, care a avut loc la 3 noiembrie, a consemnat o prezenţă la vot de 76%. Cu alte cuvinte, dintre cei 17.218.654 de români cu drept de vot, s-au prezentat la urne 13.088.388. Cele mai multe voturi au fost obţinute de către candidatul PDSR, Ion Iliescu, 4.081.093 (32,2%), urmat de cel al CDR, Emil Constantinescu, care a primit votul a 3.569.941 de voturi (28,2%). În cel de-al doilea tur, din 17 noiembrie 1996, la care au participat 13.078.883 de electori (75,9%), majoritatea voturilor, 7.057.906 (54,4%), s-a îndreptat către Emil Constantinescu, care a devenit astfel preşedinte al României. Contracandidatul său, Ion Iliescu, a primit 5.914.579 de voturi (45,6%).
Peste patru ani, la alegerile din 2000, participarea la vot a cunoscut o nouă scădere. La primul tur, organizat pe 26 noiembrie, au venit la vot 11.559. 458 de alegători (65,3%) din cei 17.699.727 înscrişi pe liste. Dintre aceştia, 36,3% (4.076.273 alegători) au votat cu Ion Iliescu (PDSR) , iar 28,3 % (3.178.293 alegători), cu candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, cei doi intrând astfel în turul doi. Câştigătorul celui de-al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a fost Ion Iliescu, care a revenit pentru un nou mandat la Cotroceni. Din cei 10.184.715 de alegători (57,5%) care au participat la vot, 6.696.623 (66,3%) l-au preferat pe Ion Iliescu, iar 3.324.247 (33,2%) pe Corneliu Vadim Tudor.
Alegerile prezidenţiale din 2004 au fost marcate de cea mai scăzută prezenţă la vot din 1990 încoace la acest tip de scrutin. Dacă la primul tur al acestor alegeri, din 28 noiembrie, au participat 10.794.653 de români (58,93%) din cei 18.449.344 cu drept de vot, peste două săptămâni, pe 12 decembrie, procentul prezenţei la vot a fost de 55,2% ( 10.112.262 de alegători). Pentru cel de-al doilea tur s-au calificat Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), care a obţinut 4.278.864 de voturi (40,9%) şi Traian Băsescu (Alianţa PNL-PD), către care s-au îndreptat 3.545.236 de voturi (33,9%). Cel care avea să devină preşedinte, Traian Băsescu, a fost votat în cel de-al doilea tur de scrutin de 5.126.794 de alegători (51, 2%), în timp ce 4.881.520 de voturi (48,8%) au mers la Adrian Năstase.
La alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, primele separate de cele pentru alegerea Parlamentului, sunt aşteptaţi la urne 18.347.397 de alegători.
