Ce angajamente și-a asumat România prin PNRR. Conform legislației europene, până la 1 ianuarie 2025, toate statele membre UE trebuie să implementeze colectarea separată a textilelor.

Această cerință este parte din Directiva-cadru a UE privind deșeurile (WFD), care obligă țările să adopte sisteme eficiente de gestionare a textilelor uzate. Colectarea separată va deveni obligatorie atât pentru companii, cât și pentru autoritățile locale, marcând un pas important în combaterea poluării generate de industria textilă.

Comisia Europeană propune, de asemenea, responsabilitatea extinsă a producătorului pentru textile, ceea ce înseamnă că producătorii vor fi obligați să gestioneze întregul ciclu de viață al produselor textile, de la proiectare până la reciclare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru reducerea cantității de textile care ajung în gropile de gunoi sau la incinerare, promovând totodată reciclarea și reutilizarea acestora.

Ce angajamente și-a asumat România prin PNRR. Situația actuală a gestionării textilelor

În România, gestionarea deșeurilor textile reprezintă o provocare majoră. În prezent, peste 95% din textilele uzate sunt aruncate la gunoi și incinerate, conform datelor Agenției Europene de Mediu (EEA). Această situație este cauzată în mare parte de lipsa unei infrastructuri adecvate pentru colectarea, sortarea și reciclarea materialelor textile. În plus, legislația națională nu este încă aliniată complet cu cerințele europene privind gestionarea deșeurilor textile, deși țara noastră trebuie să transpună aceste reglementări până în 2025.

Raportul Organizației Humana People to People subliniază că textilele aruncate, în special cele sintetice, eliberează microplastice în mediu, iar fibrele naturale generează gaze cu efect de seră în procesul de descompunere. Din fericire, în unele orașe din România au început să apară inițiative locale de colectare separată a textilelor, însă acestea sunt încă insuficiente pentru a combate eficient problema.

Soluții pentru îmbunătățirea gestionării textilelor în România

Pentru a face față cerințelor europene și a îmbunătăți gestionarea deșeurilor textile, România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) construirea a cel puțin 26 de instalații de reciclare a deșeurilor până în 2026. Aceste instalații vor beneficia de fonduri în valoare de 220 milioane de euro și vor contribui semnificativ la reducerea volumului de textile care ajung la incinerare sau depozitare.

Un alt aspect esențial pentru succesul acestor măsuri este introducerea schemelor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), care vor plasa o parte din responsabilitatea gestionării textilelor asupra producătorilor. Aceștia vor trebui să plătească eco-taxe pentru produsele puse pe piață și să se asigure că acestea sunt gestionate corespunzător la sfârșitul ciclului lor de viață.

În plus, soluțiile propuse de Uniunea Europeană includ crearea unui cadru legislativ armonizat, care să faciliteze colectarea, sortarea și reciclarea textilelor, dar și creșterea transparenței în ceea ce privește procesul de gestionare a deșeurilor textile. Aceste măsuri vor contribui la dezvoltarea unei economii circulare în România, creând în același timp locuri de muncă în domenii precum sortarea, reutilizarea și reciclarea materialelor textile.