Domnule Florin Popescu, afectează această perioadă de criză judeţul Dâmboviţa?
Evident că judeţul Dâmboviţa nu poate fi ocolit de criza economică atâta vreme cât ea se resimte la nivel naţional şi câtă vreme economia judeţului e încă susţinută de industria metalurgică. În ianuarie 2009, în Dâmboviţa erau înregistraţi 11.880 de şomeri, iar la finele lunii martie, numărul acestora crescuse cu 1.600 de persoane, rata şomajului fiind de 5,88%, pentru ca apoi, în aprilie, să scadă la 5,27%.
Care sunt ramurile industriale cele mai afectate de criză?
Societăţile din ramura metalurgică. Vă dau un exemplu. Este vorba despre Mechel Târgovişte (fostul Combinat de Oţeluri Speciale – n.r.), care reprezintă 30% din producţia industrială dâmboviţeană şi care în luna martie, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, a înregistrat o scădere cu 50% a producţiei faţă de luna precedentă.
Care este bugetul judeţului Dâmboviţa în acest an?
Pentru anul 2009 am prevăzut un buget de aproximativ un miliard de lei. O mare parte din aceşti bani vor fi investiţi în proiecte importante, aflate în diferite stadii de execuţie, care vor conduce automat la o dezvoltare reală a economiei judeţului Dâmboviţa. Unul dintre ele este cel realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgovişte şi care urmăreşte reintroducerea în circuitul turistic a cetăţii de scaun Târgovişte.
Aţi vorbit de turism. Ce se mai poate vizita în judeţul Dâmboviţa?
Puţini ştiu că patrimoniul cultural al judeţului se constituie din peste 1.200 de monumente istorice şi culturale, dintre care 267 sunt de importanţă naţională, Dâmboviţa fiind al patrulea judeţ din România din acest punct de vedere, al potenţialului cultural. Cele mai renumite sunt Curtea Domnească de la Târgovişte – cu Turnul Chindiei, Biserica Domnească şi ruinele -, unde a domnit renumitul Dracula, ansamblurile brâncoveneşti de la Potlogi şi Doiceşti, Mănăstirea Dealu, unde se odihneşte capul lui Mihai Viteazul, lanţul de bisericuţe din lemn de la Cobia şi multe altele.
Ştiu că se doreşte construirea în Dâmboviţa a unei noi staţiuni turistice. Despre ce este vorba?
Fără falsă modestie pot afirma că există toate premisele ca, odată finalizată, staţiunea Padina-Peştera să devină o destinaţie ideală pentru o vacanţă de vis. Potenţialul schiabil din zonă se poate concretiza într-un loc propice pentru competiţii de anvergură, gen Olimpiada de iarnă sau Universiada. Evident că aici beneficiem şi de caracterul spectaculos al cadrului natural, prin zonele protejate existente în Parcul Natural Bucegi – precum Sfinxul, Babele, peşterile Ialomicioara, Urşilor, Cheile Tătarului, Orzei şi Zănoagei, dar şi rezervaţiile de floră şi faună, care constituie adevărate puncte de atracţie turistică. Noi, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, am făcut primii paşi în dezvoltarea planului turistic Peştera-Padina prin proiectele iniţiate până acum, respectiv programul „Super schi în Carpaţi“, susţinut de Ministerul Turismului, Masterplanul judeţului Dâmboviţa, la care se adaugă studiile de fezabilitate realizate pentru infrastructura de turism şi cea rutieră.
Dan Odagiu, redactor Cotidianul
