La 38 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor, fotbalul autohton își caută calea. Izbitor este că absența rezultatelor contează mai puțin. Chiar dacă performanțele au lipsit, au existat momente de statisfacție. Rare, dar demne de luat în seamă. Lipsa autenticității este de fapt cea care contează. Și mai ales, percepția ei. Nu e vorba doar despre fotbal.

S-au schimbat multe în aceste aproape patru decenii. După triumful Stelei din 1986, prima campioana din Europa de Est, Vestul a reacționat. A construit în timp o Ligă a Campionilor mai mare și mai frumoasă. În principiu foarte generoasă ca format, dar foarte prohibitivă în fapt. Pe scurt, Vestul a recâștigat totul, iar campiona de atunci a pierdut totul. Mai ales propriul nume, aflat în prezent undeva în tribune, între două cluburi cu identitate incertă, CSA și FCSB.

Break Point
La aproape 40 de ani de la Sevilla, fotbalul vestic a devenit un colos financiar sufocat de propria anvergură. Faptul că drepturile TV, de-a dreptul exorbitante, bat pasul pe loc, este cel mai relevant. Dar industria nu a stagnat. Dimpotrivă. Au apărut podcasturile. Aici, eroii își spun propriile povești. Au apărut și documentarele. Iar aici… e puțin mai complicat. A deschide ușile din spatele scenei e simplu, însă poveștile autentice sunt greu de găsit. Pentru că nu pot exista fără eroi adevărați.

Last Dance e cea mai bună dovadă. Documentarul produs de ESPN și Netflix este foarte bine făcut. Însă firul narativ derulat în jurul celui mai bun baschetbalist din istorie, este cheia succesului său. Astfel, activarea este ușor de realizat. Chiar dacă anii trec, numele Michael Jordan va însemna întotdeauna baschet în primul rând. Se întâmplă la fel cu Beckham și nemuritorul Senna. De fapt este ce caută, și uneori găsesc, Break Point și Drive to Survive, răsfrânte mai ales asupra prezentului de cele mai multe ori modest.

Nasty
Bătălia pentru atenția fanilor asaltați de oferte venite prin toate mediile posibile, este foarte dură. Convenția poate deveni imersivă doar prin eroi veritabili. Așa cum se întâmplă acum cu Nasty. Cu nota 8,4 pe IMDb, va fi la Festivalul de la Cannes în secțiunea proiecții speciale. Cu o realizare fără îndoială valoroasă, documentarul se concentrează nu doar asupra primului număr 1 ATP.

Ilie Năstase este probabil cel mai talentat jucător din istorie. Discutabil. Dar că a inventat infotainment-ul în sport înainte de ESPN și Netflix, e sigur. S-a întâmplat cu 20 de ani înainte ca Bill Clinton să cânte la saxofon într-un show televizat. Ilie e autentic.

Trei decenii narative
Tocmai de aceea va fi greu pentru Saudi Pro League în încercarea de a construi un story veritabil în jurul lui Neymar și Cristiano Ronaldo. Saudiții își doresc acest documentar pentru a atrage atenția, o dată în plus, asupra fotbalului din Golf, potrivit Bloomberg. Strategia poate fi corectă, însă greu de realizat cu o medie de aproximativ 8.000 de spectatori în tribune.

Cam așa stau lucrurile și cu fotbalul de la noi. Două documentare dedicate echipei naționale înainte de Euro 2024. Hai România! – Povestea Generației de Aur și În inima Naționalei – Din vestiar până în Germania. Inițiative lăudabile, desigur. Despre fotbalul de atunci și cel de acum. Generația de aur, prin resursele sale narative, a susținut enorm fotbalul. Timp de 30 de ani. Doar că privit din perspectiva fotbalului de atunci, cel de acum se vede mai bine. Și e prea puțin autentic.