Teoretic, aşa ar fi: creşterea masei monetare contribuie într-adevăr la scăderea venitului real al populaţiei, atâta vreme cât ea nu ţine cont de viteza de rotaţie a banilor din economie şi de alte condiţii macro. Este, însă, un raţionament care nu ţine cont de o grămadă de contraargumente, pe care vi le voi detalia în cele ce urmează:
1. I-am răspuns unui comentator la un articol de-al meu cu următoarele cifre:
Polonia
masă monetară M1 2007 (decembrie) … 335,3 mld. zolţi
PIB 2007 … 1.176,7 mld. zloţi
pondere masă monetară 2007 în PIB … 28,5%
masă monetară M1 2009 (decembrie) … 388,3 mld. zloţi
PIB 2009 … 1.344 mld. zloţi
pondere masă monetară 2009 în PIB … 28,9%
România
masă monetară M1 2007 (decembrie) … 78,8 mld. lei
PIB 2007 … 404,7 mld. lei
pondere masă monetară 2007 în PIB … 19,5%
masă monetară M1 2009 (decembrie) … 79,4 mld. lei
PIB 2009 … 491,3 mld. lei
pondere masă monetară 2007 în PIB … 16,1%
Aşadar, aveam în 2005 M1 de 33 de miliarde lei şi acum avem de 81 de miliarde (potrivit BNR), înseamnă că a crescut de 2,4 ori între 2005 şi 2010. În Cehia, în aceeaşi perioadă de timp, M1 a crescut de 1,9 ori, iar în Polonia, de 2,3 ori, deci masa monetară emisă de ei a fost şi ea, semnificativă.
Citeşte mai departe comentariul lui Silviu Pop pe Standard.ro
