1 septembrie, ziua când au crescut pensiile! Ce s-ar fi întâmplat dacă se aplica legea PSD?

Ziua de 1 septembrie a adus cu sine creșterea punctului de pensie cu 14% chiar dacă PSD promovat acte normative care prevedeau un salt cu 40%. Din cauza scăderii veniturilor la buget, urmare a declanșării pandemiei, guvernul a decis o creștere mai lentă. Într-o analiză făcută rectificării bugetare, cea care a stabilit creșterile intrate în vigoare astăzi, Consiliul Fiscal, instituție condusă de Daniel Dăianu, se arată că varianta promovată de PSD ar fi condus la o creștere a ponderii în PIB a agregatului „asistență socială” cu peste 2 pp la nivelului anului 2021. ”Deși creșterea pensiilor reprezintă în mod evident un obiectiv valid, CF a atenționat cu privire la incompatibilitatea unei astfel de majorări cu dezideratul de a asigura disciplina fiscal/bugetară, respectiv reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și apoi către nivelul descris de obiectivul pe termen mediu, de crearea premiselor macroeconomice pentru aderarea la zona euro; deteriorarea semnificativă a poziției finanțelor publice mai ales pe termen mediu; efectul destabilizator asupra economiei autohtone; etc. și a apreciat necesară o reconsiderare a calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor”, se spune în analiza CF.

Guvernul a decis cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare o majorare de 14% a punctului de pensie ceea ce implică un efort bugetar important, de 3,6 mld. lei în anul 2020 și respectiv 10,92 mld. lei în anul 2021. Această măsură conduce la menținerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile în anul 2021 la nivelul din anul curent admițând prognoza CNSP privind creșterea economică din anul următor și fără alte majorări subsecvente.

Comparativ cu varianta anterioară a legii, această decizie implică cheltuieli bugetare mai reduse cu 6,8 mld. lei la nivelul anului 2020 și cu 20,3 mld. lei la nivelul anului 2021, ceea ce limitează
deteriorarea puternică a deficitului bugetar. Mai concret, dacă s-ar fi operat creșterea punctului de pensie cu 40%, cheltuielile cu pensiile ca pondere în PIB ar fi fost mai ridicate cu 0,6% din PIB în anul 2020 și cu 1,8% din PIB în anul 2021 față de situația curentă descrisă de o majorare de 14% a punctului de pensie.

Deși diminuarea presiunilor asupra perspectivelor fiscale este ocultată la nivelul anului 2020 de
perioada mai redusă de aplicare, precum și de alte măsuri adoptate, măsura contribuie deci la
perspectiva unor dezechilibre fiscal-bugetare în anul 2021 mai reduse comparativ cu situația în care s-ar fi menținut creșterea punctului de pensie cu 40%.

În legătură cu decizia recentă privind majorarea punctului de pensie, CF face următoarele aprecieri:

- Reconsiderarea calendarului de aplicare era necesară din perspectiva sustenabilității finanțelor publice și diminuării presiunilor asupra ratingului suveran;
- În mod normal, o astfel de măsură care are un impact important asupra construcției bugetare
pe anul 2021 ar trebui inclusă într-un cadru fiscal bugetar pe termen mediu. Atât momentul luării acestei decizii (cu două săptămâni înainte de aplicare), cât și abordarea discreționară a
procentului de majorare reliefează un caracter ad-hoc al deciziilor de politică fiscală și o planificare bugetară deficitară.
- CF apreciază că o abordare bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea pensiilor (prevăzută
de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilității sistemului de pensii și ancorării așteptărilor participanților, sustenabilității fiscale și programării bugetare.
- Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracție de situația BGC, al cărui
deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, care reclamă în
mod evident inițierea unui proces de corecție, ecartul față de pragul de 3% din PIB stabilit de
procedura de deficit excesiv fiind însemnat. Într-un astfel de context, implementarea unor
măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de măsuri
corective suplimentare de o dimensiune echivalentă.

O altă măsură discreționară care afectează agregatul „asistență socială” adoptată cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare a fost reprezentată de majorarea alocațiilor pentru copii cu 20% de la 1 august, urmată de majorări succesive până la 1 iulie 2022, la acel moment asigurându-se dublarea față de nivelul din 2019. Această măsură implică cheltuieli anuale mai ridicate cu circa 7 mld. lei după 1 iulie 2022, impactul bugetar pentru anul 2020 fiind de circa 0,4 mld. lei, iar pentru anul 2021 de circa 3 mld. lei. Argumentele formulate de CF cu privire la creșterea cheltuielilor permanente cu pensiile sunt valabile și în acest caz.