Economia României, între inflație și stagnare. BNR: presiunile asupra economiei se amplifică

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința din 8 iulie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, instituția a păstrat neschimbate și dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard), la 7,50%, dobânda la facilitatea de depozit, la 5,50%, precum și nivelul rezervelor minime obligatorii pentru bănci.

Deși decizia era anticipată de piețe, analiza publicată de banca centrală descrie o economie aflată sub presiune, în care inflația accelerează, iar activitatea economică rămâne slabă.

Inflația continuă să urce

Potrivit BNR, rata anuală a inflației a crescut de la 9,87% în martie la 10,85% în mai 2026, evoluție determinată în principal de scumpirea gazelor naturale, a carburanților și a prețurilor administrate. Creșterea cotației petrolului și majorarea chiriilor pentru locuințele de stat au contribuit, de asemenea, la accelerarea inflației.

Nici inflația de bază nu mai urmează tendința de scădere observată la începutul anului. Indicatorul CORE2 ajustat a urcat la 8,5% în mai, față de 8,2% în martie, pe fondul efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, al deprecierii leului față de euro și al creșterii prețurilor importurilor. În același timp, inflația armonizată la nivel european (IAPC) a ajuns la 9,7%, iar media anuală a inflației continuă să urce.

Economia stagnează după o nouă contracție

Tabloul economiei este la fel de îngrijorător. După o contracție de 1,9% în ultimul trimestru din 2025, economia României a stagnat în primul trimestru din 2026. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, produsul intern brut a scăzut cu 1,2%, după ce în trimestrul anterior înregistrase o creștere modestă de doar 0,2%.

BNR explică această evoluție prin reducerea consumului populației, încetinirea investițiilor și slăbirea contribuției exporturilor la creșterea economică.

Datele recente sugerează o ușoară revenire în trimestrul al doilea, însă aceasta este neuniformă. Vânzările din comerțul cu amănuntul și-au redus ritmul de scădere, lucrările de construcții au înregistrat un avans important, însă producția industrială continuă să se contracte, iar serviciile prestate populației își accentuează declinul.

Piața muncii începe să dea semne de slăbiciune

Și piața muncii transmite semnale de răcire. Numărul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în lunile precedente. Rata șomajului s-a menținut la aproximativ 6,4%, iar companiile raportează un deficit tot mai redus de forță de muncă.

În același timp, intențiile de angajare pe termen scurt au scăzut semnificativ, ceea ce indică o prudență tot mai mare din partea mediului de afaceri.

Creditarea continuă să crească

În pofida încetinirii economiei, creditarea sectorului privat și-a continuat expansiunea.

Ritmul anual de creștere a ajuns la 7,7% în mai, față de 7,1% în martie, evoluție susținută în principal de împrumuturile în valută acordate companiilor.

În schimb, ponderea creditelor în lei a continuat să se reducă, coborând la 66,9% din totalul finanțărilor.

BNR vede o scădere a inflației în a doua parte a anului

Banca Națională estimează că inflația va începe să scadă începând cu luna iunie și va înregistra o diminuare mai accentuată în trimestrul al treilea.

Această evoluție ar urma să fie determinată de dispariția efectelor produse de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de impactul majorărilor anterioare ale TVA și accizelor.

Pe termen mai lung, banca centrală se așteaptă ca măsurile de consolidare bugetară și reducerea cererii din economie să exercite presiuni dezinflaționiste.

Riscurile rămân ridicate

BNR avertizează însă că perspectivele economiei sunt marcate de incertitudini importante.

Printre principalele riscuri se numără situația politică internă, măsurile viitoare de consolidare fiscală, conflictul din Orientul Mijlociu și efectele șocurilor energetice asupra economiei europene și mondiale.

În plus, banca centrală consideră că absorbția fondurilor europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne esențială pentru limitarea efectelor încetinirii economice și pentru susținerea investițiilor și a reformelor structurale.

În acest context, Consiliul de Administrație al BNR apreciază că menținerea dobânzii-cheie la 6,50% reprezintă soluția necesară pentru păstrarea stabilității prețurilor și pentru susținerea echilibrului macroeconomic, într-o perioadă în care economia României se confruntă simultan cu inflație ridicată, creștere economică slabă și incertitudini majore privind evoluția mediului intern și internațional.