De altfel, România şi Bulgaria, cele mai noi state membre ale blocului comunitar, au avut parte de monitorizare strictă şi după aderare, mai ales în ceea ce priveşte corupţia şi reforma Justiţiei. De altfel, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, spune că acele două ţări nu erau pregătite să adere la Uniune. “De aceea, împreună cu preşedinţia olandeză a UE de atunci, am propus mecanismul de control şi clauza ce ar amâna aderarea, dacă ar fi necesar. Însă noile Cabinete din Bulgaria şi România au întreprins reforme serioase”, a adăugat Rehn, într-un interviu pentru La Belgique. Potrivit comisarului, CE a învăţat din experienţa cu Bulgaria şi România să nu stabilească o dată fermă de aderare la UE pentru vreo ţară înainte de încheierea negocierilor de aderare, precum şi să ceară criterii mai stricte de aderare, cum se întâmplă acum cu Croaţia.
Liberalizarea pieţei muncii pentru Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007 este cel mai important eveniment de pe piaţa muncii din ultimii zece ani, potrivit datelor strânse de Business Standard. “Din informaţiile noastre, aproape două milioane de români au plecat să muncească în UE din ianuarie 2007 până în prezent”, a declarat Camelia Stănculescu, director general Manpower România. Potrivit specialiştilor, efectele imediate au fost reducerea şomajului, de la circa 9% până la aproape 5%, şi creşterea masivă a salariilor cu până la 50%.
“Creşterile salariale au fost masive, în unele cazuri cu 50%. Au fost create atunci nişte dezechilibre salariale. Au crescut foarte mult diferenţele între top-manageri, care deja erau plătiţi foarte bine, şi muncitori. Aceste diferenţe uriaşe se văd acum, în criză, când mulţi sunt concediaţi şi înlocuiţi cu alţii care acceptă salarii mai mici”, a afirmat Daniela Necefor, managing partner al firmei de recrutare Total Business Solutions. Creşterile masive de salarii au avut, deseori, prea puţin legătură cu creşterea economică. “Pe lângă creşterea naturală a salariilor, datorate creşterii economice, a mai fost şi o creştere conjuncturală. Aceasta din urmă a fost cauzată de deficitul de forţă de muncă calificată pe fondul plecării masive în Uniunea Europeană a specialiştilor din toate domeniile de activitate”, a afirmat Stănculescu. Migraţia forţei de muncă în România este un fenomen care a început să capete amploare la începutul anilor 2000 la toate nivelurile.
