Atunci când investitorii caută acțiuni cu potențial pe termen lung, două dintre cele mai cunoscute abordări sunt investițiile în acțiuni de creștere și investițiile în acțiuni de valoare. Dezbaterea „growth vs value” este una veche pe piețele financiare, însă rămâne relevantă și astăzi.
Cele două strategii pornesc de la premise diferite. Investitorii orientați spre growth caută, în general, companii despre care cred că își vor crește rapid veniturile și profiturile. Investitorii value caută companii ale căror acțiuni par subevaluate în raport cu valoarea fundamentală a afacerii.
Niciuna dintre strategii nu este potrivită în mod universal pentru toți investitorii. Alegerea depinde de obiectivele personale, orizontul de timp, toleranța la risc și condițiile de piață.
Ce sunt acțiunile de creștere?
Acțiunile de creștere (growth stocks) sunt acțiuni ale unor companii despre care piața anticipează că vor înregistra o creștere peste medie a veniturilor, profiturilor sau fluxurilor de numerar.
Aceste companii activează frecvent în industrii aflate în expansiune sau dezvoltă produse și servicii care pot schimba semnificativ o anumită piață. Pentru că investitorii anticipează rezultate mai bune în viitor, acțiunile growth pot avea evaluări ridicate în prezent.
Un element important este că o companie growth nu trebuie să fie neapărat nouă. O companie matură poate fi considerată growth dacă are în continuare perspective de creștere peste media sectorului.
Ce tipuri de companii intră, de regulă, în categoria growth?
Printre exemplele de sectoare și companii asociate frecvent cu strategia de creștere se numără:
Tehnologia – companii de software, cloud computing, inteligență artificială sau securitate cibernetică.
Semiconductorii – producători de cipuri și companii care furnizează infrastructura necesară industriei tehnologice.
Biotehnologia și anumite companii farmaceutice – în special firme care dezvoltă tratamente sau tehnologii medicale cu potențial comercial ridicat.
Comerțul electronic – companii care beneficiază de extinderea vânzărilor online.
Companiile din industrii emergente – de exemplu, anumite firme implicate în tehnologii energetice, automatizare sau robotică.
Aceste companii pot reinvesti o parte importantă din profit în dezvoltarea produselor, extinderea pe noi piețe sau achiziții. În consecință, unele dintre ele pot distribui dividende mici sau chiar deloc, preferând să folosească banii pentru dezvoltarea afacerii.
Care sunt avantajele și riscurile acțiunilor growth?
Principalul avantaj al strategiei growth este potențialul de apreciere a capitalului. Dacă o companie își majorează rapid veniturile și profitul, iar perspectivele sale rămân solide, valoarea acțiunilor poate crește semnificativ.
În același timp, evaluările ridicate pot reprezenta un risc. Prețul unei acțiuni growth reflectă adesea așteptări optimiste privind rezultatele viitoare. Dacă ritmul de creștere încetinește sau compania nu își atinge estimările, acțiunea poate înregistra scăderi importante.
Acțiunile growth sunt, prin urmare, adesea mai sensibile la:
creșterea ratelor dobânzilor;
schimbarea perspectivelor economice;
rezultatele financiare sub așteptări;
modificarea sentimentului investitorilor;
evaluările foarte ridicate.
Ce sunt acțiunile de valoare?
Acțiunile de valoare (value stocks) sunt acțiuni ale unor companii care par să se tranzacționeze la un preț inferior valorii lor fundamentale, potrivit anumitor indicatori financiari și evaluării investitorului.
Ideea centrală a strategiei value este relativ simplă: investitorul încearcă să cumpere o afacere bună la un preț atractiv și să beneficieze ulterior de apropierea prețului de valoarea considerată corectă.
Pentru identificarea unor astfel de oportunități sunt analizate frecvent indicatori precum P/E (price-to-earnings), P/B (price-to-book), randamentul dividendului, fluxul de numerar și gradul de îndatorare. Un indicator mic nu înseamnă însă automat că o acțiune este subevaluată. Piața poate aplica o evaluare redusă tocmai pentru că anticipează probleme pentru companie.
Ce tipuri de companii intră, de regulă, în categoria value?
Acțiunile value sunt întâlnite mai ales în industrii mature, unde ritmul de creștere este mai stabil și previzibil. Printre exemple se pot regăsi:
Băncile și alte instituții financiare, în funcție de ciclul economic și de evaluarea lor.
Companiile din energie, inclusiv producători și distribuitori.
Industria și producătorii de bunuri, care operează în piețe mature.
Telecomunicațiile, unde veniturile pot fi relativ stabile, iar dividendele reprezintă uneori o componentă importantă a randamentului.
Companiile din sectorul utilităților, care beneficiază de cerere relativ predictibilă.
Anumite companii din sectorul bunurilor de consum, în special firme mature, cu branduri puternice și fluxuri de numerar consistente.
Totuși, clasificarea nu este permanentă. O companie poate trece de la growth la value sau invers, în funcție de evoluția afacerii, a prețului acțiunii și a așteptărilor pieței.
Growth vs value: care sunt principalele diferențe?
Cea mai importantă diferență dintre cele două strategii este motivul pentru care investitorul cumpără acțiunea.
În cazul unei investiții growth, accentul cade pe ceea ce compania ar putea deveni în viitor. În cazul unei investiții value, accentul este pus mai mult pe ceea ce investitorul consideră că afacerea valorează în prezent în raport cu prețul de pe bursă.
Caracteristică | Acțiuni growth | Acțiuni value |
|---|
Obiectiv principal | Creștere rapidă a capitalului | Cumpărarea unor acțiuni considerate subevaluate |
Creșterea veniturilor | De regulă, ridicată | De regulă, moderată |
Evaluarea bursieră | Adesea mai ridicată | Adesea mai redusă |
Dividende | Frecvent mici sau inexistente | Pot fi mai importante |
Industrii întâlnite | Tehnologie, software, AI, biotehnologie | Financiar, energie, utilități, industrie |
Sensibilitate | Așteptări privind creșterea viitoare și dobânzile | Ciclul economic și evoluția afacerii |
Risc specific | Evaluare ridicată și așteptări mari | „Value trap” – compania poate fi ieftină din motive fundamentale |
De ce contează ratele dobânzilor pentru growth vs value?
Unul dintre motivele pentru care performanța celor două stiluri poate varia în timp este relația cu dobânzile.
Companiile growth sunt evaluate în mare măsură pe baza profiturilor și fluxurilor de numerar pe care investitorii le așteaptă în viitor. Atunci când dobânzile cresc, valoarea prezentă a acestor fluxuri viitoare poate scădea, ceea ce poate pune presiune pe evaluările acțiunilor growth.
Companiile value, în special cele din sectoare mature și ciclice, pot evolua diferit. În anumite perioade economice, investitorii pot favoriza companiile cu evaluări mai mici, fluxuri de numerar actuale și dividende.
Acest lucru nu înseamnă însă că există o regulă potrivit căreia creșterea dobânzilor favorizează întotdeauna value, iar scăderea dobânzilor favorizează întotdeauna growth. Performanța depinde de combinația dintre evaluări, profituri, economie și așteptările pieței.
Există o strategie mai bună?
Nu există un răspuns universal la întrebarea „growth sau value?”. Ambele abordări au perioade în care pot avea rezultate mai bune și perioade în care pot rămâne în urma celeilalte.
Un investitor cu un orizont lung și o toleranță mai mare la volatilitate poate fi atras de companii growth, în special dacă este dispus să accepte faptul că evaluările pot fluctua puternic.
În schimb, un investitor interesat de companii mature, evaluări mai moderate și potențial de venit din dividende poate prefera o abordare value.
O altă variantă este combinarea celor două strategii. Un portofoliu poate include atât companii cu perspective de creștere ridicată, cât și companii mature, evaluate atractiv. Diversificarea între stiluri poate reduce dependența portofoliului de performanța unei singure categorii.
Cum alegi între growth și value?
Înainte de a decide, este util să iei în calcul câteva întrebări:
Care este orizontul meu de investiții? Un orizont lung poate permite absorbirea unor perioade de volatilitate mai mare.
Cât risc sunt dispus să accept? Acțiunile growth pot avea fluctuații importante atunci când așteptările pieței se schimbă.
Am nevoie de venituri din dividende? Companiile mature pot fi mai atractive pentru investitorii care urmăresc și venituri periodice.
Cum este evaluată compania? O companie excelentă poate fi o investiție slabă dacă prețul plătit este prea mare.
Care sunt perspectivele fundamentale? Indicatorii financiari trebuie analizați împreună cu avantajele competitive, datoriile, marjele și perspectivele industriei.
Un aspect esențial este evitarea etichetelor simpliste. Nu orice companie tehnologică este automat growth și nu orice bancă este automat value. Analiza trebuie făcută la nivelul companiei și al prețului plătit pentru acțiune.
Growth vs value: două stiluri, nu două tabere
Dezbaterea „growth vs value” poate fi utilă pentru înțelegerea modului în care investitorii evaluează companiile, dar cele două strategii nu trebuie privite ca alternative complet opuse.
Growth pune accentul pe potențialul viitor de creștere, în timp ce value urmărește diferența dintre prețul de piață și valoarea fundamentală estimată. În practică, există și numeroase companii care prezintă caracteristici ale ambelor categorii.
Pentru investitor, alegerea nu ar trebui să se bazeze doar pe popularitatea unui stil într-o anumită perioadă. Mai important este să înțeleagă modelul de business, situația financiară, evaluarea și riscurile companiei și să construiască un portofoliu compatibil cu propriile obiective.
În cele din urmă, growth vs value nu este neapărat o alegere „ori-ori”. Cele două strategii pot coexista într-un portofoliu diversificat, iar echilibrul dintre ele poate fi ajustat în funcție de obiectivele și profilul fiecărui investitor.
Sursă foto: Pinterest
