Aurescu: România va juca un rol important în viitorul scut antirachetă al NATO

Cea de-a treia rundă de negocieri pe tema participării României la scutul antirachetă va avea loc vineri la Bucureşti, a anunţat Bogdan Aurescu, care şi-a exprimat speranţa că vor fi înregistrate "progrese relevante".

Întrebat dacă negocierile de vineri ar putea fi ultimele, în contextul în care preşedintele Traian Băsescu a declarat la 1 septembrie, la reuniunea anuală a diplomaţiei române, că acordul privind scutul antirachetă ar trebui finalizat până la summitul NATO de la Lisabona (din noiembrie), unde România "ar trebui să insiste ca scutul antirachetă să devină o realitate NATO, nu numai a relaţiilor bilaterale, spre exemplu, SUA-România", Bogdan Aurescu a precizat că "evident, nu este ultima rundă, este doar a treia rundă".

"Ceea ce vom încerca să facem şi vom face acest lucru este să depunem tot efortul nostru ca să progresăm cât mai mult, în aşa fel încât să putem să fim gata cu cât mai mult din acest text pentru momentul summitului de la Lisabona", a precizat Aurescu.

El a explicat că cele două procese sunt conectate şi legătura dintre negocierile bilaterale şi ceea ce se va întâmpla la summitul de la Lisabona pe acest subiect este perfect firească şi nu este deloc întâmplătoare. "La summitul de la Lisabona urmează să se ia o decizie politică cu privire la adoptarea unui sistem NATO antirachetă, care să protejeze întregul teritoriu şi toate populaţiile şi forţele aliate şi care va fi construit plecând de la sistemul american, evident construit prin relaţii bilaterale cu România, cu Polonia", a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene. "Noi vom încerca să facem progrese cât se poate de puternice până atunci", a subliniat Aurescu.

Secretarul de stat a explicat că la Lisabona, în noiembrie, se va lua o decizie procedurală privind dezvoltarea scutului antirachtă al Alianţei Nord-Atlantice, care va permite NATO să declanşeze pregătirile tehnice pentru punerea în aplicare a acestui sistem.

Bogdan Aurescu a reamintit, în context, că problema scutului antirachetă al NATO nu este nouă, subiectul fiind discutat atât la summitul de la Bucureşti al Alianţei, din 2008, cât şi la reuniunea de la Strasbourg-Kehl, de anul trecut. "Prin urmare, se poate spune că este o continuare firească a acestui proces la nivel NATO. Este nevoie de o decizie politică pentru a putea merge mai departe în ceea ce priveşte dezvoltarea aspectelor tehnice şi a aspectelor care sunt legate de costuri", a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene.

În ceea ce priveşte costurile scutului antirachetă al NATO - estimate la 200 de milioane de euro - Bogdan Aurescu a menţionat că principalele costuri vor fi suportate de partea americană, iar cifra anunţată este una modică, împărţită la cele 28 de state membre ale Alianţei. " Prin urmare, cred că nu este vorba despre o cheltuială foarte mare pentru un stat aliat", a adăugat oficialul român, pecizând, că, de altfel, cheltuielile vor fi defalcate pe mai mulţi ani.

Secretarul de stat pentru afaceri europene a mai afirmat că proiectul de scut antirachetă al NATO are în vedere acoperirea întregului teritoriu aliat, spre deosebire de sistemul de apărare susţinut de administraţia Bush, care viza doar o parte a teritoriului aliat.

Întrebat cu ce va veni în plus noul sistem al NATO faţă de cel al SUA, Aurescu a precizat că discuţiile care urmează vor avea în vedere integrarea diverselor sisteme pe care aliaţii le au deja în dotarea propriilor armate cu privire la protecţia antirachetă a teritoriilor lor. "Va fi un efort de integrare în acest sistem, va fi evident o discuţie despre modul în care se va exercita comanda şi controlul asupra acestui sistem, va fi o discuţie referitoare la costuri . Cu certitudine va fi un progres în ceea ce priveşte capacitatea Alianţei de descurajare", a explicat oficialul român.

În ceea ce priveşte momentul în care scutul antirachetă al NATO ar putea deveni operaţional, Bogdan Aurescu a explicat că "e lementele de reper temporal pe care le avem în prezent sunt cele evocate în legătură cu proiectul american".

"Ceea ce ştim este că vor fi patru etape. Sistemul din România va fi operaţional în 2015, prin urmare sistemul NATO va avea probabil evoluţii care vor ţine seama de evoluţiile sistemului american, pentru că sistemul NATO va avea cel mai probabil la bază sau ca nucleu de construcţie proiectul propus de administraţia Obama", a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene.

El a adăugat că este posibil să existe şi alte elemente care se vor adăuga într-un ansamblu integrat elementelor americane.

Referitor la o eventuală participare a Rusiei la sistemul antirachetă al NATO, Bogdan Aurescu a precizat că "discuţia este cât se poate de deschisă şi transparentă pe această temă de apărare antirachetă, atât în ceea ce priveşte proiectul american, cât şi în ceea ce priveşte evoluţiile privind sistemul NATO". El a reamintit că partea americană s-a aflat într-un proces frecvent de consultări cu partea rusă cu privire la evoluţiile sistemului american. "De asemenea, la nivelul NATO există o permanentă disponibilitate de dialog cu partea rusă. La un moment dat, secretarul general al NATO chiar evoca ideea unui "acoperiş comun de apărare antirachetă" care să se plaseze deasupra întregului teritoriu - aliaţi plus Rusia", a afirmat Aurescu. Diplomatul român a adăugat că "participarea este deschisă în măsura în care partea rusă o doreşte".

"Elementele cu caracter strict tehnic, modul în care aceste chestiuni vor fi agreate de către aliaţi şi de către Rusia sigur că sunt de examinat în viitor, nu putem acum să facem predicţii asupra acestor chestiuni", a menţionat oficialul MAE.

Secretarul de stat pentru afaceri europene a subliniat, de asemenea, că scutul antirachetă al NATO şi descurajarea prin apărarea antirachetă vor avea un loc nu numai ca decizie separată pe agenda summitului de la Lisabona, ci şi în Noul Concept Strategic al Alianţei, care va fi adoptat tot la summitul de la Lisabona.

Bogdan Aurescu a reamintit că secretarul general al NATO urmează ca până la sfârşitul lunii septembrie să pună la dispoziţia aliaţilor un proiect de concept strategic pe baza a tot ceea ce s-a discutat de un an şi jumătate, inclusiv pe baza raportului pe care l-au prezentat experţii conduşi de fostul secretar american de stat Madeleine Albright. "Evident că apărarea antirachetă va avea un rol şi în noul concept strategic, alături de celelalte figuri de descurajare pe care Alianţa le foloseşte şi care sunt complementare", a conchis secretarul de stat pentru afaceri europene.