Noile măsuri de austeritate adoptate în România în 2025 – printre care creșterea TVA, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, majorarea contribuțiilor pentru PFA-uri și extinderea impozitării asupra proprietăților – nu doar că afectează direct lichiditatea companiilor, dar și creează un teren fertil pentru intensificarea fraudelor bancare, avertizează experții din domeniu.
Potrivit unei analize realizate de Appraisal & Valuation SA (NAI Romania & Moldova), companie listată pe Bursa de Valori București (simbol: APP), în ultimele luni s-a observat o creștere alarmantă a tentativelor de fraudă în procesul de acordare a creditelor, în special prin supraevaluarea sau falsificarea garanțiilor.
„Într-o perioadă marcată de scăderea profitabilității și de creștere abruptă a costurilor fiscale, am constatat o creștere a cazurilor în care stocurile sau bunurile mobile sunt prezentate în mod eronat în documentațiile de credit. Se ajunge chiar la prezentarea de stocuri inexistente sau greu de verificat”, a declarat Andrei Botiș, CEO al Appraisal & Valuation SA, potrivit Adevarul.
Tipologii de fraudă tot mai frecvente
Experții NAI Romania identifică două tipare dominante de comportamente frauduloase în actualul context economic:
- Garanții multiple pentru aceleași active: stocuri, vehicule, utilaje sau echipamente;
- Stocuri fictive introduse în bilanțuri sau contracte, menite să inducă în eroare instituțiile de credit.
Aceste practici sunt alimentate de presiunea fiscală dublă care acționează asupra mediului de afaceri:
- Reducerea lichidității prin majorarea taxelor și eliminarea facilităților fiscale;
- Scăderea veniturilor ca urmare a diminuării consumului și cererii din piață.
„Pe fondul acestor provocări, uneori se recurge la soluții de urgență pentru obținerea finanțării, însă prin metode care pot compromite integritatea întregului sistem bancar. Este crucial ca băncile, evaluatorii și instituțiile de reglementare să acționeze unitar pentru a preveni riscurile de fraudă sistemică”, avertizează Andrei Botiș.
Ce pot face băncile și investitorii
Pentru a reduce riscurile asociate cu aceste fraude, NAI Romania recomandă un set de măsuri urgente pentru toate instituțiile implicate în finanțare:
- Solicitarea de evaluări independente și actualizate pentru toate activele aduse în garanție;
- Implementarea de verificări fizice periodice pentru stocurile și echipamentele prezentate în documentații;
- Consolidarea mecanismelor de control intern și cooperarea între entitățile financiare pentru partajarea informațiilor de risc.
Lipsa unei reacții coordonate, spun specialiștii, poate avea consecințe grave:
- Pierderi majore pentru sistemul bancar și investitori;
- Erodarea încrederii între partenerii economici;
- Îngreunarea accesului la finanțare pentru companiile care respectă legea și sunt solvabile.
Într-un climat economic deja tensionat, vigilența și colaborarea între actorii financiari devin esențiale pentru prevenirea unor crize generate de comportamente oportuniste. Austeritatea nu trebuie să devină pretext pentru subminarea încrederii în sistemul bancar, ci un semnal clar pentru consolidarea mecanismelor de apărare împotriva fraudei.
