Astfel, în cadrul discuţiilor despre piaţa unică de energie la nivel european, Austria a militat anul trecut, împreună cu Germania, ca România să facă parte din piaţa sud-est europeană, împreună cu Bulgaria şi Grecia, potrivit unor surse din sectorul energetic.
Or, România era deja cuplată cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia încă de la finele anului 2014. Dacă am fi fost mutaţi în piaţa estică în locul celei central-europene, electricitatea de la noi nu ar mai fi ajuns în Austria. În acest moment, România exportă cantităţi mari de energie. Cele două ţări au zis că este o eroare, dar au continuat cu planul, potrivit surselor. În final, la nivel diplomatic, România a reuşit menţinerea în piaţa centrală, avantajul fiind mixul echilibrat de energie. Mai concret, faptul că ţara noastră dispune atât de energie hidro, nucleară, pe cărbune, gaze sau regenerabilă a constituit un avantaj, ca şi faptul că eram deja cuplaţi cu statele din centrul Europei.
Un alt aspect al „confruntării“ româno-austriece îl constituie energia nucleară. Comisia Europeană a decis în anul 2014 că subvenţiile prin care Marea Britanie vrea să sprijine realizarea centralei nucleare de la Hinkley Point respectă normele comunitare. Mai exact, englezii intenţionează să introducă „contractele pentru diferenţă“, urmărind ca operatorul centralei nucleare de la Hinkley Point să aibă venituri stabile pentru următorii 35 de ani. Astfel, statul garantează un preţ-ţintă pentru energia electrică vândută, iar dacă energia vândută pe bursă va fi mai ieftină, atunci statul va livra diferenţa de bani. În cazul în care un MWh de energie se vinde la un preţ peste cel garantat, atunci compania returnează statului diferenţa în plus. România doreşte să folosească acelaşi mecanism la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6,5 miliarde de euro, aşa că este interesată direct de situaţie. Citeste mai mult: adev.ro/o2jx5y