Avertisment pentru România: risc major pentru sistemul energetic în 2027

Într-o opinie oficială privind evaluarea realizată de Transelectrica, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) relevă existența unui risc de adecvare, dar consideră că autoritățile române folosesc mai multe ipoteze care nu reflectă suficient realitatea și care trebuie revizuite.

România estimează un risc de peste 10 ori mai mare decât standardul european

Transelectrica a analizat capacitatea sistemului energetic pentru anii 2027, 2030 și 2035, folosind indicatorul LOLE (Loss of Load Expectation), care măsoară numărul estimat de ore pe an în care producția disponibilă ar putea să nu acopere consumul.

Pentru 2027, evaluarea României indică un LOLE de 143,55 ore, în condițiile în care standardul de fiabilitate este de doar 13 ore.

Prin comparație, evaluarea europeană realizată de ENTSO-E estima pentru România doar 7,59 ore în jurul aceleiași perioade.

Diferența uriașă provine din ipotezele diferite privind producția de energie, investițiile și evoluția consumului.

Marea problemă: România închide lignitul înainte ca noile centrale pe gaz să fie gata

Potrivit ACER, principalul risc îl reprezintă sincronizarea defectuoasă a tranziției energetice.

Evaluarea Transelectrica presupune că în 2027 vor mai rămâne disponibile doar 155 MW pe lignit, în timp ce noile centrale pe gaze naturale sunt întârziate.

Cea mai importantă este centrala de la Mintia, de aproximativ 1,7 GW, care aproape ar dubla capacitatea României de producție pe gaze.

Inițial, proiectul urma să intre în exploatare în 2026, însă termenul a fost împins spre sfârșitul lui 2027.

În plus, și celelalte două mari proiecte pe gaze naturale, de la Turceni (460 MW) și Ișalnița (825 MW), înregistrează întârzieri importante.

ACER: Păstrarea temporară a unor centrale pe lignit reduce aproape complet riscul

În analiza Transelectrica există și un scenariu alternativ în care aproximativ 854 MW de capacități pe lignit rămân temporar în funcțiune.

În această variantă, indicatorul LOLE scade dramatic, la 11,34 ore, adică sub standardul european de 13 ore.

ACER consideră că acest scenariu reflectă mai bine realitatea și recomandă ca el să devină scenariul central al evaluării.

Instituția europeană nu cere renunțarea la eliminarea cărbunelui, ci doar sincronizarea acesteia cu intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție.

România este prea pesimistă privind bateriile

Un alt punct criticat de ACER îl reprezintă sistemele de stocare.

Transelectrica estimează pentru 2027 doar 0,5 GW instalați în baterii și 1,2 GW în 2030.

Agenția europeană consideră că aceste estimări sunt prea prudente.

Argumentele sunt:

·       schema de sprijin de 150 milioane euro destinată bateriilor;

·       eliminarea dublei tarifări pentru energia stocată;

·       interesul tot mai mare al investitorilor pentru acest sector.

În opinia ACER, România ar trebui să își actualizeze prognozele pentru a reflecta ritmul accelerat al investițiilor în stocare.

Consumul flexibil lipsește din calcule

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra modului în care este tratată cererea de energie.

România estimează o creștere puternică a consumului, alimentată de:

·       vehicule electrice;

·       pompe de căldură;

·       centre de date.

În 2035, consumul estimat este cu 20% peste scenariul european.

Problema este că Transelectrica tratează acest consum ca fiind complet rigid.

ACER arată că o parte importantă din această cerere ar putea deveni flexibilă și ar putea fi mutată în intervalele în care există excedent de energie, reducând presiunea asupra sistemului.

Și energia nucleară este subestimată

Instituția europeană critică și excluderea completă din scenariul pentru 2035 a noilor reactoare de la Cernavodă.

Potrivit calendarului actual:

·       Unitatea 3 este programată pentru 2030;

·       Unitatea 4 pentru 2031.

Chiar dacă apar întârzieri, ACER consideră că este puțin probabil ca întreaga capacitate nucleară nouă să lipsească pe tot parcursul anului 2035 și recomandă includerea acesteia în scenariile de bază.

Problemele nu țin doar de producție

Pentru anul 2035, ACER observă că aproape jumătate din riscul estimat nu este cauzat de lipsa energiei, ci de limitările rețelei de transport.

Agenția recomandă accelerarea investițiilor în infrastructura electrică și utilizarea mai eficientă a rețelei existente, în locul unor mecanisme costisitoare de susținere a unor noi capacități de producție.

România trebuie să refacă analiza

Opinia ACER are efect procedural. Transelectrica și Ministerul Energiei trebuie să revizuiască evaluarea națională ținând cont de observațiile formulate de agenția europeană.

Dacă autoritățile decid să păstreze ipotezele actuale, vor fi obligate să publice o justificare detaliată pentru fiecare recomandare care nu este preluată.

Mesajul transmis de Bruxelles este clar: problema nu este lipsa definitivă de energie, ci sincronizarea tranziției energetice. Ritmul închiderii centralelor pe lignit trebuie corelat cu punerea în funcțiune a noilor centrale pe gaz, dezvoltarea bateriilor, extinderea rețelei și introducerea flexibilității consumului, astfel încât România să evite un deficit temporar de capacitate în următorii ani.

SURSA: 2eu.brussels