Într-o perioadă în care inteligența artificială este prezentată fie ca soluția tuturor problemelor, fie ca o amenințare pentru milioane de locuri de muncă, un nou studiu al Institutului Jacques Delors și CRiP încearcă să aducă o perspectivă mai echilibrată. Concluzia cercetării este că AI nu va provoca, cel puțin pe termen scurt, un șomaj în masă, însă va schimba radical piața muncii, modul în care companiile recrutează și competențele necesare angajaților. Europa este avertizată că trebuie să investească sute de miliarde de euro atât în oameni, cât și în infrastructură, dacă vrea să rămână competitivă.
Revoluția inteligenței artificiale până în 2035
Inteligența artificială a început deja să schimbe economia mondială, însă adevărata transformare este abia la început. Potrivit studiului „Revoluția inteligenței artificiale până în 2035”, realizat de Institutul Jacques Delors și organizația CRiP, peste jumătate dintre locurile de muncă din economiile dezvoltate vor fi afectate într-o formă sau alta de utilizarea AI, iar aproximativ 300 de milioane de posturi din întreaga lume sunt considerate vulnerabile la automatizare, scrie 2eu.brussels.
Totuși, autorii cercetării subliniază că vulnerabilitatea nu înseamnă dispariția automată a locurilor de muncă. În paralel cu automatizarea, economia ar putea crea între 150 și 200 de milioane de noi locuri de muncă până la sfârșitul acestui deceniu, în domenii precum infrastructura digitală, securitatea cibernetică, administrarea centrelor de date sau dezvoltarea sistemelor AI.
Primele victime: joburile de început de carieră
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că cei mai expuși nu sunt angajații cu experiență, ci absolvenții și tinerii aflați la începutul carierei.
Companiile folosesc în mod tradițional activități precum documentarea, redactarea, analiza informațiilor sau întocmirea rapoartelor pentru formarea angajaților juniori. Aceste sarcini sunt însă exact cele pe care sistemele moderne de inteligență artificială le pot executa rapid.
În consecință, multe firme ar putea reduce numărul pozițiilor entry-level și vor prefera să angajeze specialiști capabili să verifice și să coordoneze rezultatele generate de AI.
Domeniile cele mai expuse
Studiul identifică mai multe sectoare în care inteligența artificială poate automatiza o parte importantă din activități.
Printre acestea se numără:
· administrația și activitățile de birou;
· finanțele și asigurările;
· marketingul și comunicarea;
· traducerile;
· serviciile de relații cu clienții;
· profesiile juridice.
În administrație, AI poate organiza documente, gestiona calendare sau introduce date. În sectorul financiar poate analiza volume uriașe de informații, detecta fraude sau evalua riscuri, iar în domeniul juridic poate analiza contracte și pregăti documentația de bază.
Autorii avertizează însă că profesioniștii cu experiență nu vor dispărea, deoarece activitățile care presupun strategie, interpretare, negociere sau relația cu clientul rămân dificil de înlocuit.
Meseriile care vor câștiga teren
Pe de altă parte, studiul estimează că dezvoltarea AI va genera o cerere puternică pentru profesii complet noi sau aflate deja în expansiune.
Printre acestea se numără:
· specialiști în securitate cibernetică;
· administratori de centre de date;
· experți în infrastructură cloud;
· ingineri AI;
· bioinformaticieni;
· specialiști în medicină genomică;
· experți în etica inteligenței artificiale;
· responsabili pentru administrarea și protecția datelor.
În același timp, meseriile bazate pe contact direct cu oamenii sau pe activități fizice complexe sunt considerate mult mai rezistente în fața automatizării. Asistenții medicali, profesorii, psihologii, electricienii, instalatorii sau tâmplarii vor utiliza AI ca instrument de lucru, dar nu vor putea fi înlocuiți complet.
AI nu elimină oamenii. Îi elimină pe cei care nu îl folosesc
Una dintre concluziile centrale ale studiului este că viitorul nu aparține inteligenței artificiale, ci oamenilor care știu să o folosească.
Majoritatea respondenților consideră că AI nu va înlocui direct angajații, ci va oferi un avantaj competitiv celor care învață să lucreze cu aceste tehnologii.
Autorii insistă că recalificarea profesională devine cea mai importantă investiție pentru următorul deceniu.
Europa trebuie să investească 100 de miliarde de euro în oameni
Pentru a limita efectele sociale ale transformării digitale, studiul propune crearea unei „garanții de angajabilitate”, prin care firmele să participe la recalificarea angajaților ale căror activități sunt automatizate.
Autorul recomandă înființarea unui Fond european pentru tranziția digitală, destinat finanțării concediilor de recalificare cu durate între șase și 12 luni.
Costul estimat al acestor măsuri depășește 100 de miliarde de euro până în 2030, adică aproximativ 20 de miliarde anual.
Pe lângă acest fond, studiul propune și introducerea unui pașaport european pentru competențe AI, recunoscut în toate statele membre, precum și sisteme comune de certificare pentru domenii precum sănătatea, dreptul, finanțele sau securitatea cibernetică.
O altă problemă: dependența Europei de giganții americani
Raportul atrage atenția că provocarea nu este doar piața muncii.
În prezent, aproximativ 65% din piața europeană de cloud este controlată de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud, iar procesoarele necesare dezvoltării inteligenței artificiale provin aproape exclusiv din Statele Unite.
Potrivit autorului, aproximativ două treimi dintre organizațiile europene consideră că nu pot rămâne competitive fără tehnologiile furnizorilor americani.
Pentru reducerea acestei dependențe, studiul recomandă investiții suplimentare de cel puțin 300 de miliarde de euro până în 2035 în centre de date, cloud european, supercomputere, fabrici AI și producția de cipuri.
AI consumă tot mai multă energie
O altă provocare majoră este consumul energetic.
Potrivit studiului, centrele de date utilizează deja aproximativ 415 TWh de electricitate anual la nivel mondial, iar până în 2030 consumul ar putea depăși 945 TWh.
Autorul recomandă raportarea transparentă a consumului de energie și apă al centrelor de date, dezvoltarea unor modele AI mai eficiente și limitarea utilizării modelelor foarte mari pentru sarcinile simple.
Trei scenarii pentru anul 2035
Raportul schițează trei posibile evoluții.
Scenariul optimist presupune investiții consistente în educație și infrastructură, astfel încât inteligența artificială să creeze mai multe locuri de muncă decât elimină.
Scenariul pesimist vorbește despre automatizare accelerată, șomaj ridicat, tensiuni sociale și pierderea controlului asupra dezvoltării tehnologice.
Cel mai probabil este însă scenariul intermediar, în care productivitatea crește, apar profesii noi, dar dispar numeroase activități repetitive. Beneficiile vor fi distribuite inegal, iar cei mai vulnerabili vor fi tinerii aflați la începutul carierei, angajații mai în vârstă și persoanele care nu reușesc să se adapteze noilor cerințe ale pieței muncii.
Imagine: magnific.com
