Poluarea cu particule fine rămâne o problemă majoră de sănătate publică în Uniunea Europeană, în ciuda progreselor făcute în ultimele două decenii. Un studiu comandat de comisiile ENVI și SANT ale Parlamentului European arată că aproximativ 90% dintre regiunile europene analizate depășeau în 2023 nivelul de PM2.5 recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. București-Ilfov avea cea mai ridicată concentrație regională din setul analizat, iar România se afla pe locul al doilea în UE în privința ratei deceselor premature atribuite acestor particule.
Studiul „Health effects of fine particles”, realizat de Ecorys, estimează că aproximativ 182.000 de decese premature și 1,9 milioane de ani de viață pierduți în UE au putut fi atribuite expunerii la PM2.5 în 2023.
Situația s-a îmbunătățit considerabil față de 2005: numărul deceselor premature asociate particulelor fine a scăzut cu aproximativ 57%. Problema este că expunerea rămâne foarte răspândită, iar cercetătorii avertizează că efectele asupra sănătății apar inclusiv la concentrații aflate sub actualele limite legale europene.
București-Ilfov, cea mai ridicată concentrație dintre regiunile analizate
Datele regionale scot în evidență situația României. În 2023, București-Ilfov avea o concentrație medie de PM2.5 de 16,2 micrograme pe metru cub, cea mai mare valoare dintre regiunile NUTS 2 analizate.
Următoarele poziții erau ocupate de Veneto, cu 15 µg/m³, Śląskie, cu 14,3 µg/m³, Zagreb, cu 14,2 µg/m³, și Attica, cu 13,8 µg/m³.
Diferențele față de nordul Europei sunt foarte mari. Două regiuni din Suedia înregistrau numai 1,7 și 1,8 µg/m³, iar nordul și estul Finlandei se situau la 2,3 µg/m³.
În total, 210 dintre cele 234 de regiuni analizate, adică aproximativ 90%, depășeau recomandarea OMS de 5 µg/m³. Mai mult, 56 de regiuni aveau concentrații peste 10 µg/m³, valoare care va deveni limita anuală europeană începând din 2030.
România, pe locul al doilea în UE la mortalitatea asociată PM2.5
Situația este îngrijorătoare și atunci când poluarea este raportată la impactul asupra sănătății.
Studiul indică pentru România o rată de 136 de decese premature atribuite PM2.5 la 100.000 de locuitori în 2023. Dintre statele membre, doar Bulgaria avea o situație mai gravă, cu 172 de decese la 100.000 de locuitori.
După România se situau Ungaria, cu 133, și Slovacia, cu 97 de decese la 100.000 de locuitori. La polul opus se aflau Suedia, Finlanda, Irlanda și Luxemburg.
În România, cea mai mare parte a poverii sanitare asociate particulelor fine este cardiovasculară. Boala cardiacă ischemică reprezenta 40% din povara atribuită PM2.5, iar accidentul vascular cerebral alte 32%. Împreună, cele două categorii ajungeau la 72% din total.
De ce sunt periculoase particulele PM2.5
PM2.5 sunt particule cu diametrul de cel mult 2,5 micrometri. Dimensiunile foarte mici le permit să pătrundă adânc în plămâni și, în anumite situații, să ajungă în circulația sanguină.
Cercetările analizate în studiu le asociază cu inflamația sistemică și stresul oxidativ, dar și cu afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, cancer pulmonar, diabet, afectarea funcțiilor cognitive și demență.
În cazul expunerii pe termen lung, sinteza literaturii indică o creștere de aproximativ 6-10% a riscului de mortalitate din orice cauză pentru fiecare majorare cu 10 µg/m³ a concentrației PM2.5.
Legătura cu bolile cardiovasculare este și mai puternică. Una dintre meta-analizele incluse în studiu asociază o creștere de 10 µg/m³ a expunerii pe termen lung cu un risc cu 18% mai mare de infarct miocardic.
Autorii subliniază însă că aceste valori sunt estimări statistice obținute din populații și contexte diferite și nu trebuie interpretate ca un risc individual identic pentru fiecare persoană expusă.
Copiii și vârstnicii, printre cei mai vulnerabili
Expunerea la particule fine poate avea efecte încă din perioada sarcinii și din primii ani de viață. Literatura analizată identifică asocieri cu nașterea prematură, greutatea redusă la naștere, dezvoltarea pulmonară și neurologică și agravarea astmului la copii.
O meta-analiză a 26 de studii a identificat o creștere de 4,8% a internărilor și prezentărilor la urgență pentru astm pediatric pentru fiecare creștere cu 10 µg/m³ a concentrației PM2.5.
Există indicii importante și privind sănătatea creierului. O analiză care a inclus 26 de milioane de adulți a asociat fiecare creștere cu 5 µg/m³ a expunerii pe termen lung cu o majorare de 8% a incidenței demenței.
UE a redus puternic poluarea, dar diferențele dintre țări rămân mari
Datele ultimelor două decenii arată totuși că politicile europene au produs rezultate. Decesele premature atribuite PM2.5 au scăzut cu aproximativ 57% comparativ cu 2005, iar concentrațiile particulelor fine au scăzut în toate statele membre între 2013 și 2023.
UE a reușit astfel să atingă înainte de 2030 obiectivul intermediar din Zero Pollution Action Plan privind reducerea cu 55% a deceselor premature asociate PM2.5.
Ritmul progresului diferă însă considerabil. Între 2013 și 2023, Luxemburg și-a redus concentrația medie cu 49%, Belgia cu 47%, Cehia cu 45% și Austria cu 42%. La celălalt capăt al clasamentului, Grecia a înregistrat o reducere de numai 11%, Spania de 12%, Malta de 17% și Italia de 22%.
Studiul identifică trei mari zone europene în care problema rămâne pronunțată: Valea Padului și nordul Italiei, bazinul Sileziei și o zonă din sud-estul Europei care se întinde de la București și Sofia către Atena.
Limita UE din 2030 ar putea fi insuficientă
Una dintre concluziile importante ale studiului privește diferența dintre standardele europene și recomandările OMS.
Limita anuală actuală a UE pentru PM2.5 este de 25 µg/m³. Noua Directivă privind calitatea aerului o va reduce la 10 µg/m³ începând din 2030. OMS recomandă însă numai 5 µg/m³.
Potrivit estimărilor prezentate în studiu, chiar dacă toate statele membre ar respecta limita de 10 µg/m³, expunerea rămasă peste recomandarea OMS ar putea fi asociată în continuare cu aproximativ 60.000-70.000 de decese premature evitabile în fiecare an.
Autorii propun, în consecință, o reducere suplimentară a limitei la 7,5 µg/m³ în 2035 și alinierea la recomandarea OMS de 5 µg/m³ până în 2040.
Acestea sunt recomandările cercetătorilor, nu măsuri deja adoptate de instituțiile europene.
Agricultura, una dintre marile probleme nerezolvate
Studiul identifică agricultura drept una dintre principalele lacune ale actualului sistem european de combatere a poluării.
Amoniacul provenit în principal din activitățile agricole poate reacționa în atmosferă cu alți poluanți și contribui la formarea particulelor secundare PM2.5. Spre deosebire de poluarea provenită din industrie sau transport, emisiile de amoniac au scăzut foarte puțin față de 2005.
Cercetătorii propun introducerea unor obiective sectoriale pentru reducerea amoniacului din agricultură și o mai bună coordonare între legislația privind emisiile și cea referitoare la utilizarea azotului.
Sobele și centralele pe lemne, o altă sursă vizată
Încălzirea locuințelor cu lemne este o altă zonă în care autorii cer intervenții suplimentare.
Biomasa utilizată în gospodării poate contribui la îndeplinirea obiectivelor privind energia regenerabilă, deși arderea lemnului poate genera cantități importante de particule fine. Din această perspectivă, o pompă de căldură și o sobă pe lemne pot contribui la obiectivele energetice, dar au efecte foarte diferite asupra calității aerului.
Studiul recomandă folosirea normelor europene de ecodesign pentru introducerea unor standarde mai clare privind emisiile aparatelor de încălzire și o coordonare mai bună cu politica europeană privind energia regenerabilă.
Poluarea lovește mai puternic regiunile sărace
Problema PM2.5 are și o dimensiune socială importantă. Între 2007 și 2022, cea mai săracă cincime a regiunilor europene a fost expusă, în medie, la concentrații cu aproximativ 30% mai mari decât cea mai bogată cincime.
În plus, studiul arată că efectul asupra mortalității al aceleiași creșteri a poluării poate fi de până la două ori mai mare în regiunile dezavantajate decât în cele prospere.
Explicația nu ține numai de cantitatea de particule din aer, ci și de starea generală de sănătate a populației, calitatea locuințelor, accesul la servicii medicale și alți factori socioeconomici.
Cercetătorii cer implicarea directă a autorităților sanitare
Autorii formulează 17 recomandări pentru următoarea etapă a politicii europene privind calitatea aerului. Pe lângă apropierea standardelor UE de recomandările OMS, sunt propuse restrângerea derogărilor acordate statelor membre, reguli mai stricte pentru amoniacul din agricultură și încălzirea rezidențială cu lemne și accelerarea înlocuirii vehiculelor vechi.
O schimbare importantă ar fi și implicarea sistematică a autorităților sanitare în elaborarea planurilor pentru calitatea aerului. În prezent, acestea sunt tratate în mare măsură ca instrumente de politică de mediu, transport sau energie, deși efectele finale sunt în primul rând asupra sănătății populației.
Studiul avertizează, de asemenea, asupra utilizării derogărilor care pot permite, în anumite condiții, amânarea respectării noilor standarde după 2030. Cercetătorii se tem că tocmai regiunile cu cea mai mare povară asupra sănătății ar putea fi cele care vor solicita asemenea amânări.
Imaginea de ansamblu este astfel contradictorie: Europa a redus puternic poluarea și mortalitatea asociată în ultimele două decenii, dar particulele fine continuă să afecteze aproape întregul continent. Pentru România, problema este cu atât mai importantă cu cât București-Ilfov se află în partea de sus a clasamentului regional al expunerii, iar țara are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității atribuite PM2.5 din Uniunea Europeană.
SURSA: 2eu.brussels
