Bulgaria a devenit joi cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, în pofida opoziției manifestate de aproape jumătate din electorat, transmite Reuters. Odată cu această aderare, numărul țărilor Uniunii Europene care nu folosesc încă moneda unică se reduce, însă perspectivele unei extinderi rapide rămân limitate.

În unele dintre statele membre UE care nu au adoptat euro, sprijinul public este relativ ridicat. Cu toate acestea, partidele eurosceptice aflate la guvernare sau influente în parlamentele naționale fac improbabilă avansarea unor demersuri concrete pentru aderare în viitorul apropiat.

În prezent, statele membre UE din afara zonei euro sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.

România: sprijin public, dar probleme bugetare

România se confruntă cu dificultăți majore în reducerea celui mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că stabilizarea finanțelor publice și crearea unor perspective realiste pentru aderarea la zona euro vor necesita încă mai mulți ani. Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, 59% dintre români susțin adoptarea monedei unice.

Cu toate acestea, pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al ascensiunii extremei drepte în sondaje, subiectul aderării la euro a dispărut în mare măsură din dezbaterea publică.

Ungaria: sprijin popular ridicat, blocaj politic

În Ungaria, aproximativ 72% din populație susține adoptarea euro, cel mai ridicat nivel de sprijin din rândul statelor membre UE care nu fac parte din zona euro. Acest lucru se întâmplă în pofida euroscepticismului premierului Viktor Orban.

Liderul opoziției, Peter Magyar, a declarat că va orienta țara către adoptarea monedei unice dacă va câștiga viitoarele alegeri. Totuși, Ungaria are cea mai mare pondere a datoriei publice în PIB dintre statele membre UE din afara zonei euro, iar reducerea deficitului bugetar a stagnat după pandemie, pe fondul cheltuielilor ridicate înaintea alegerilor.

Chiar și în eventualitatea îndeplinirii criteriilor economice, adoptarea euro ar necesita o majoritate parlamentară solidă. În prezent, Constituția Ungariei prevede explicit că forintul este moneda națională, prevedere introdusă la inițiativa premierului Orban, un adversar al unei integrări europene mai profunde.

Polonia: reticență politică fermă

În Polonia, sprijinul public pentru euro este de 45%. Ministrul de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că Varșovia nu se pregătește pentru adoptarea monedei unice, subliniind că cea mai mare economie din UE din afara zonei euro „este mulțumită să aibă propria monedă”.

Liderul principalului partid de opoziție, Jaroslaw Kaczynski, a avertizat că oricine încearcă să conducă Polonia spre adoptarea euro este „un inamic mortal al Poloniei”.

Cehia: scepticism public și rezerve economice

În Cehia, doar 30% din populație susține adoptarea monedei unice, iar Guvernul nu intenționează să facă pași concreți în acest sens. Datoria publică a Cehiei, raportată la PIB, rămâne mult sub media statelor din zona euro, iar pentru mulți cetățeni aderarea ar însemna asumarea riscurilor legate de economiile puternic îndatorate.

Premierul Andrej Babis, cândva un om de afaceri favorabil euro, a devenit între timp eurosceptic și susține includerea în Constituție a unei prevederi care să stabilească în mod explicit coroana cehă drept moneda națională.

Suedia și Danemarca: euro, un subiect marginal

În Suedia, doar un mic partid face campanie activă pentru adoptarea euro. Populiștii, al doilea cel mai mare grup parlamentar și un sprijin-cheie pentru Guvernul minoritar, se opun ferm, ceea ce face ca orice discuție pe această temă să rămână, cel mai probabil, una pur teoretică. Suedia a respins adoptarea euro la referendumul din 2003, iar sprijinul public actual este de 39%.

Danemarca este singurul stat membru UE care beneficiază de o derogare oficială privind moneda unică, ceea ce îi permite să rămână în afara zonei euro chiar dacă îndeplinește toate criteriile. Sprijinul public pentru euro este de 33%.