Curtea Constituțională a validat luni prevederea din Legea integrității care stabilește că aleșii locali declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese își pot pierde funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Decizia deschide astfel calea pentru încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care susține că noua reglementare îi aplică o sancțiune pentru o faptă petrecută în 2020.
Fritz, care este și președintele USR, a reacționat dur după decizia CCR, acuzând majoritatea parlamentară și Curtea Constituțională că au creat un mecanism care permite aplicarea retroactivă a unei sancțiuni.
„În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”, a afirmat Dominic Fritz.
Mandatul lui Fritz ar putea înceta în 30 de zile
Miza concretă a deciziei este mandatul de primar al Timișoarei.
Potrivit lui Fritz, dacă președintele promulgă legea, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile. El susține că situația pornește de la o semnătură pusă în 2020, la scurt timp după preluarea mandatului de primar.
„Fapta” invocată de Fritz a fost, potrivit propriei sale explicații, semnarea unei dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de la preluarea mandatului, pentru un PUZ care fusese elaborat integral înainte ca el să ajungă primar.
Fritz consideră că problema fundamentală nu este doar cazul său, ci principiul juridic pe care îl implică noua prevedere.
Fritz acuză aplicarea retroactivă a legii
Președintele USR invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
În interpretarea sa, noua reglementare ar produce însă efecte asupra unor situații juridice consumate anterior intrării sale în vigoare.
„Un stat de drept care există doar atunci când PSD își dorește, nu mai este stat de drept”, a afirmat Fritz, susținând că prin decizia de luni „orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic”.
Este una dintre cele mai dure reacții politice formulate după decizia CCR, Fritz anunțând că intenționează să continue disputa juridică inclusiv la CEDO.
„O lege-jalon de 770 de milioane de euro”, transformată în armă politică
Fritz extinde disputa și către relația României cu Uniunea Europeană.
El susține că, în fața Comisiei Europene, PSD va trebui să explice modul în care o lege considerată jalon pentru 770 de milioane de euro ar fi ajuns să producă efecte asupra mandatului unui primar ales.
Totodată, liderul USR afirmă că decizia ar putea transmite un semnal negativ investitorilor, într-un moment în care România încearcă să ofere predictibilitate instituțională și economică.
„În fața investitorilor, va fi mai greu de explicat de ce să creeze locuri de muncă la noi dacă tot statul e la cheremul unui singur partid corupt”, a acuzat Fritz.
El a respins astfel orice posibilitate de coabitare politică cu PSD, afirmând că decizia CCR îi spulberă orice iluzie privind existența unui PSD „curat, pro-european”.
Ce a decis, de fapt, CCR
Din punct de vedere juridic, elementul esențial al deciziei este că CCR a considerat constituțional amendamentul prin care aleșii incompatibili sau aflați în conflict de interese își pierd funcțiile.
Prevederea stabilește încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Amendamentul a fost introdus în contextul dezbaterilor asupra Legii integrității, la solicitarea PSD și AUR, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat.
Prin urmare, decizia Curții nu este doar o dispută politică între Dominic Fritz și PSD. Ea stabilește constituționalitatea unui mecanism cu efect direct asupra aleșilor care intră sub incidența noilor prevederi.
De ce cazul Fritz este atât de important
Cazul primarului Timișoarei devine astfel un test pentru limita dintre integritatea în exercitarea funcției publice și principiul neretroactivității legii.
Susținătorii reglementării pot argumenta că persoanele aflate în situații de incompatibilitate sau conflict de interese trebuie să suporte consecințele juridice ale faptelor constatate. Critica lui Fritz este însă că sancțiunea pentru situații produse în trecut este introdusă printr-o lege adoptată ulterior.
Mai există și un argument invocat de Fritz care complică situația: el afirmă că dacă aceeași semnătură ar fi analizată astăzi, în condițiile noii legislații, ea nu ar mai putea fi încadrată drept conflict de interese, deoarece actele normative destinate tuturor, precum un PUZ, nu ar mai intra în această categorie.
„O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut”, a spus Fritz, calificând situația drept o „dictatură PSD”.
Urmează promulgarea și o nouă bătălie juridică
Decizia CCR mută acum disputa în etapa următoare: promulgarea legii și aplicarea efectivă a prevederii.
Pentru Dominic Fritz, miza depășește însă propriul mandat. Liderul USR susține că este vorba despre protejarea votului exprimat de timișoreni și despre respectarea principiilor statului de drept.
„Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a afirmat Fritz.
În cazul în care legea va fi promulgată în forma validată de CCR, mandatul lui Dominic Fritz ar putea deveni primul caz cu miză politică majoră în care noul mecanism va fi aplicat, iar disputa este foarte probabil să continue în instanțele naționale și, după cum a anunțat liderul USR, la Strasbourg.
