Un grup de parlamentari propune declararea „Autostrăzii Dacilor” drept obiectiv de investiții de interes național. Proiectul urmărește construirea, în termen de patru ani, a unei legături rutiere de mare viteză în Valea Jiului, regiune afectată de închiderea minelor și de declinul economic din ultimele decenii.
Măsură de sprijin pentru reconversia economică a regiunii
Potrivit proiectului de lege, noua autostradă ar urma să conecteze localitățile Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, oferind o conexiune rapidă cu rețeaua națională de transport și facilitând atragerea de investiții.
Inițiatorii argumentează că Valea Jiului traversează de peste 30 de ani un proces de declin economic, după restructurarea industriei miniere. Numărul locurilor de muncă din exploatarea huilei a scăzut de la peste 51.000 în 1991 la aproximativ 2.900 în prezent, iar până în perioada 2030-2032, odată cu închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune, alte 5.550 de locuri de muncă ar putea dispărea.
În acest context, autorii proiectului susțin că realizarea unei autostrăzi reprezintă nu doar o investiție în infrastructură, ci și o măsură de sprijin pentru reconversia economică a regiunii, prin atragerea investițiilor și dezvoltarea turismului.
Investiția ar reduce izolarea Văii Jiului
În prezent, accesul rutier în Valea Jiului se realizează în principal pe DN66, un drum intens circulat, iar cea mai apropiată autostradă, A1, se află la aproximativ 80 de kilometri de Petroșani. De asemenea, legăturile feroviare sunt afectate de restricții de viteză, ceea ce prelungește semnificativ timpii de deplasare.
Inițiatorii consideră că o conexiune rutieră rapidă ar facilita mobilitatea forței de muncă, ar reduce migrația tinerilor și ar valorifica mai bine patrimoniul turistic și cultural al zonei, inclusiv Sarmizegetusa Regia, cetatea dacică de la Bănița, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor.
Finanțare din fonduri europene și bugetul de stat
Proiectul prevede ca Ministerul Transporturilor să demareze procedurile administrative necesare, urmând ca indicatorii tehnico-economici să fie aprobați ulterior prin hotărâre de Guvern, după finalizarea studiului de fezabilitate.
Finanțarea ar urma să fie asigurată etapizat din Fondul pentru o Tranziție Justă, programele europene destinate transporturilor, bugetul de stat și alte surse legal constituite.
Inițiatorii susțin că forma proiectului a fost adaptată pentru a respecta jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit în trecut că Parlamentul nu poate obliga Guvernul, prin lege, să construiască anumite autostrăzi într-un termen prestabilit. Proiecte similare privind Autostrada Moldovei sau Autostrada Estului au fost declarate neconstituționale tocmai pentru că interferau cu atribuțiile Executivului în domeniul investițiilor publice.
