În ultimii ani, consumatorii s-au obișnuit cu termeni precum inflație, shrinkflation (produse mai mici la același preț) sau greedflation (majorări de preț puse pe seama lăcomiei companiilor). Tot mai des însă apare un nou concept: skimpflation, un fenomen mai greu de observat, dar care afectează direct calitatea produselor și serviciilor.

Pe scurt, skimpflation înseamnă reducerea calității sau a nivelului serviciilor, fără o scădere a prețului. Consumatorul plătește aceeași sumă - sau chiar mai mult -, însă primește un produs inferior sau un serviciu mai slab decât în trecut.

Cum funcționează skimpflation

Denumirea provine din verbul englezesc to skimp, care înseamnă ”a face economie excesivă” sau ”a reduce cheltuielile în detrimentul calității”.

În perioade cu costuri ridicate pentru energie, materii prime sau salarii, unele companii aleg să nu majoreze foarte mult prețurile, de teamă să nu piardă clienți. În schimb, reduc costurile în alte moduri:

·       folosesc ingrediente mai ieftine;

·       diminuează calitatea materialelor;

·       reduc personalul;

·       scurtează timpul acordat clienților;

·       elimină anumite beneficii sau servicii incluse anterior.

La prima vedere, produsul pare același, însă experiența consumatorului este diferită.

Diferența dintre skimpflation și shrinkflation

Cele două fenomene sunt adesea confundate, însă există o diferență importantă.

Shrinkflation înseamnă că produsul devine mai mic, dar prețul rămâne același. De exemplu, o tabletă de ciocolată scade de la 100 la 90 de grame fără modificarea prețului.

Skimpflation nu modifică neapărat cantitatea, ci calitatea. Tableta poate avea în continuare 100 de grame, dar conține mai puțin unt de cacao, mai multe grăsimi vegetale sau ingrediente mai ieftine.

Fenomenul este prezent în aproape toate domeniile economiei.

Restaurante și fast-food

Multe restaurante folosesc ingrediente mai ieftine, reduc porțiile de garnitură sau angajează mai puțin personal, ceea ce înseamnă timpi mai mari de așteptare și servicii mai slabe.

Hoteluri

Curățenia poate fi făcută mai rar, recepțiile funcționează cu mai puțini angajați, iar unele facilități gratuite au fost eliminate.

Companiile aeriene

Bagajele incluse dispar, mesele gratuite sunt eliminate, iar serviciile care înainte erau standard au devenit opționale și contra cost.

Retail

Produsele păstrează același ambalaj, dar folosesc ingrediente diferite sau materiale mai ieftine.

Serviciile financiare și telecom

Suportul telefonic este redus, timpul de răspuns crește, iar clienții sunt direcționați către chatboți sau platforme automate.

De ce aleg companiile această strategie

Companiile încearcă să limiteze impactul inflației asupra consumatorilor.

Creșterile vizibile de preț sunt observate imediat și pot determina clienții să renunțe la cumpărături. În schimb, modificările de calitate sunt mai greu de sesizat și, în multe cazuri, trec neobservate o perioadă.

Pentru firme, această strategie poate proteja vânzările pe termen scurt și poate menține marjele de profit.

Cum poate fi recunoscută

Skimpflation nu este întotdeauna ușor de identificat, însă există câteva semnale:

·       produsele au același aspect, dar gustul sau textura s-au schimbat;

·       materialele par mai ieftine;

·       serviciile durează mai mult;

·       numărul angajaților este vizibil mai mic;

·       apar tot mai multe servicii care anterior erau incluse gratuit.

Este un fenomen nou?

Nu. Companiile au recurs și în trecut la astfel de practici, însă fenomenul a devenit mult mai vizibil după pandemia de COVID-19 și în perioada inflației ridicate din 2022–2025.

Creșterea costurilor cu energia, transportul și materiile prime a determinat numeroase firme să caute metode prin care să reducă cheltuielile fără a transfera integral costurile către consumatori prin majorări directe de preț.

Ce înseamnă pentru consumatori

Pentru cumpărători, skimpflation înseamnă că valoarea reală a banilor cheltuiți scade, chiar dacă prețul afișat pe etichetă nu se modifică semnificativ.

Economiștii consideră că fenomenul este mai greu de măsurat decât inflația clasică, deoarece nu apare direct în statistici. Totuși, efectul este același: consumatorul primește mai puțin pentru aceeași sumă de bani.

Pe măsură ce presiunile asupra costurilor continuă, specialiștii estimează că tot mai multe companii vor încerca să echilibreze prețurile prin reducerea discretă a calității produselor și serviciilor. Din acest motiv, skimpflation este considerată una dintre cele mai subtile forme prin care inflația ajunge, în cele din urmă, în buzunarul consumatorului.

Foto: magnific.com