Fiecare pacient va putea alege de anul viitor, sub indicațiile specialiștilor, medicamentul care i se potrivește – o prevedere din programul pe care Ministerul Sănătății (MS) l‑a agreat cu FMI –, a anunțat cu câteva zile în urmă ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu. În prezent, medicii pot scrie pe rețetă denumirea comună internațională a medicamentului recomandat, nu și numele specific al unui medicament fie el original sau generic. Dacă urmăm acest scenariu, din 2014, fiecare pacient care va avea o rețetă va putea alege să urmeze un tratament cu un medicament generic (mai ieftin decât originalul, dar cu aceleași substanțe active) gratuit sau compensat ori să plătească în plus față de suma maximă decontată pentru un original.
BILE PENTRU PACIENȚI. „Această măsură nu ajută în mod semnificativ bugetul sănătăţii, ci îl ajută pe pacient să facă o alegere“, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Acesta susţine că pacienţii vor fi astfel mai bine informaţi, sumele pe care sistemul de asigurări de sănătate le va deconta nu se vor modifica în scădere. În continuare, produsele şi suma decontate vor fi aceleaşi. „Indiferent că pacientul optează pentru fostul medicament original sau pentru un generic mai scump, el îşi asumă plata diferenţei între preţul pe care îl rambursează sistemul de asigurări de sănătate şi preţul real al medicamentului din farmacie“, explică Zaharescu.
Anunțul lui Nicolăescu de acum vine după ce MS a subliniat de‑a lungul anului că intenționează să crească accesul pacienților la terapii mai ieftine și pentru a eficientiza bugetul ministerului pe care îl conduce. În fapt, el a și încheiat un acord de colaborare în acest sens cu Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România. Teoretic, măsura ar putea schimba ierharhia pieţei, oferindu‑le companiilor producătoare de generice un cadru de creştere favorabil. Loc de creştere pentru acest segment există. Doar un argument: Dan Ivan, directorul Actavis România, estima într‑un interviu pentru „Ziarul Financiar“ că producătorii locali au o contribuție de 1,5% din PIB, în timp ce în țările dezvoltate industria de generice ajunge până la 10% din PIB. Însă nu e cazul de aşa ceva acum. Chiar ministrul Sănătăţii subliniază că măsura ce va fi introdusă în contractul‑cadru din 2014 are scopul de a‑i feri pe pacienţi de „abuzuri“. Adică de acele situaţii în care un medic îi face pacientului o recomandare de tratament mai scump, deşi pe piaţă există variante mai ieftine care conţin aceleaşi substanţe active, deci efectul terapeutic este aproximativ acelaşi.
În primele șase luni ale anului, piața farmaceutică a crescut cu 3,5% de la an la an, până la 5,9 mld. lei (1,34 mld. euro), potrivit datelor Cegedim România. Bilanțul primei jumătăți de an i‑a determinat pe consultanții companiei să revizuiască în scădere avansul industriei pentru tot anul 2013, de la 1,4% inițial la 0,7%. Iar procentul este aplicabil creșterii în lei. La nivelul ultimului an (iulie 2012 – iunie 2013), valoarea totală a pieţei a fost de 11,92 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (în euro, avansul a fost de 1,4%, până la 2,67 mld. euro.) Salvarea industriei depinde de o listă pe care și pacienții o așteaptă cu sufletul la gură: cea a medicamentelor compensate, neactualizată de șase ani. Estimările jucătorilor din piaţă vizează o cheltuială suplimentară a autorităţilor de circa 20– 25 mil. euro în primul an de la deschiderea listei pentru noi molecule.
Astfel că, pentru 2014, „în condiţiile actualizării moderate a listei de medicamente compensate, anticipăm o creştere de +2,7% în lei“, explică Petru Crăciun, directorul general al firmei de cercetare şi studii de piaţă Cegedim România. Însă din estimările ARPIM, aceste tratamente vor fi finanţate iniţial chiar de producători, care contribuie la bugetul sănătăţii prin taxe precum clawback.
Citiți articolul complet în ediția 25 a MONEY Magazine
