Studiul, dat luni publicităţii, relevă că 69,1% din respondenţi au multă sau foarte multă încredere în Biserică, în timp ce 30,9% au puţină sau foarte puţină încredere în această instituţie.

 

De asemenea, 22,5% dintre respondenţi au declarat că participă la serviciul religios în fiecare săptămână, 26% o dată pe lună, iar 17,6% o dată la trei-patru luni. 18,5% dintre români merg la biserică doar la marile sărbători, 9,4% doar la anumite evenimente, în timp ce 4,2% nu merg deloc. 1,9% nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare.

 

În ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli, 86,7% dintre români sunt de acord şi doar 10,1% se declară împotrivă.

 

Din totalul persoanelor care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli, 85,4% cred că religia ar trebui predată la ciclul primar, 58,4% sunt de acord să se predea la gimnaziu şi doar 28,4% cred că ar trebui predată la liceu.

 

Chestionaţi cu privire la curricula care ar trebui predată în cadrul orei de religie, 55,7% dintre cei care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli cred că ar trebui studiată religia ortodoxă, 42,9% consideră că ar trebui să se vorbească despre toate religiile, 21,9% cred că ar trebui studiată istoria religiilor, în timp ce 1,3% declară că ar trebui predat altceva.

 

"În condiţiile în care majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, această dispunere a opţiunilor sugerează un grad important de toleranţă interconfesională printre români", apreciază realizatorii studiului.

 

Sondajul a fost realizat în perioada 19 - 27 martie pe un eşantion de 1082 persoane, cu o eroare maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

Barometrul de opinie "Adevărul despre România" este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale.

 

Proiectul "Adevărul despre România" îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice.

 

Barometrul are patru direcţii mari de cercetare (Politica internă şi internaţională, Economie şi mediu de afaceri, Social - sănătate, educaţie, protecţie socială, Viaţă şi Societate).AGERPRES