La 40 de kilometri de București, în câmpia județului Giurgiu, se construiește ceva ce România nu a mai văzut niciodată și ce puține țări din Europa pot arăta.
Compania austriacă Enery a început în 2026 construcția celui mai mare parc solar hibrid din Europa, la Ogrezeni, județul Giurgiu. Capacitatea totală: 761 de megawați-putere (MWp) de panouri fotovoltaice, cuplate cu un sistem de stocare în baterii de 1.000 MWh. Investiția totală depășește 460 de milioane de euro.
Niciun alt proiect de acest tip - solar cu stocare masivă în baterii - nu a mai fost construit la această scară în Europa.
Ce înseamnă 761 de megawați în termeni concreți
Cifrele sunt atât de mari că e greu să le vizualizezi. Iată câteva repere:
Parcul de la Ogrezeni va produce 1,5 TWh de electricitate pe an, suficient pentru a acoperi consumul anual a aproximativ 684.000 de gospodării românești. Asta înseamnă aproape tot județul Prahova sau întreg orașul Cluj-Napoca, cu tot cu împrejurimi.
Pe câmpul de lângă Ogrezeni vor fi montate circa 1,2 milioane de panouri fotovoltaice, susținute de 13.000 de structuri tracker sisteme care urmăresc soarele pe parcursul zilei pentru a maximiza producția. Vor fi conectate la rețea prin 1.700 de invertoare.
Stocarea în baterii la acest nivel de 1.000 MWh , este cheia care diferențiază acest proiect de un simplu parc solar. Ea permite ca energia produsă ziua să fie stocată și livrată în rețea seara sau noaptea, când consumul e ridicat și prețurile sunt mai mari. E o soluție la una dintre cele mai mari probleme ale energiei regenerabile: intermitența.
460 de milioane de euro finanțați de 8 bănci europene
Proiectul nu a așteptat subvenții de la stat. Finanțarea a venit din sectorul privat: pe 24 decembrie 2025, Enery a semnat un contract de finanțare în structură de project finance, cu un consorțiu de 8 bănci comerciale europene coordonat de UniCredit Bank.
Faptul că opt instituții financiare majore au decis să finanțeze împreună un singur proiect energetic în România este, în sine, un semnal despre cum e percepută țara noastră pe piețele de capital: ca un loc sigur pentru investiții mari, pe termen lung.
Constructia a început în 2026 și are termen de finalizare toamna lui 2027.
Reducerea emisiilor: echivalentul a scoate 150.000 de mașini de pe șosele
Dincolo de producția de energie, parcul de la Ogrezeni va evita emisia a 303.000 de tone de CO2 pe an. Asta echivalează, aproximativ, cu scoaterea din circulație a 150.000 de autoturisme.
România și-a asumat prin Planul Național Integrat de Energie și Climă (PNISC) o țintă de 34,5% energie din surse regenerabile în consumul final brut până în 2030. Proiecte de amploarea celui de la Ogrezeni sunt singura cale realistă prin care această țintă poate fi atinsă.
De ce tocmai Ogrezeni
Județul Giurgiu nu a fost ales la întâmplare. Câmpia din sudul României oferă iradiere solară ridicată , printre cele mai bune condiții din Europa Centrală și de Est și are acces la infrastructura de transport a energiei din apropierea Bucureștiului.
Nu e singurul proiect mare anunțat în zonă. La Iepurești, tot în Giurgiu, funcționează deja din 2024 un parc solar de 169 MW, cel mai mare 100% operațional din România la momentul deschiderii. Ogrezeni va fi, la finalizare, de patru ori mai mare.
Ce urmează
Dacă la Ogrezeni se construiește cel mai mare parc solar cu baterii din Europa, în județul Arad se pregătește ceva și mai ambițios: compania britanică Rezolv Energy a obținut autorizațiile pentru un parc fotovoltaic de 1.240 MW , potențial cel mai mare din întreaga Europă ,pentru care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) analizează finanțarea.
România, care vreme de decenii a exportat forță de muncă, ar putea deveni în această decadă un exportator de energie verde. Ogrezeni e primul semn serios că această transformare a început.
Surse: e-nergia.ro, profit.ro, greennews.ro, sfin.ro. Datele tehnice și financiare au fost confirmate din multiple surse independente.

