Bucureștiul rămâne, de departe, cea mai bogată administrație locală din România, cu un buget anual care depășește 6 miliarde de lei. Capitala este urmată într-un TOP 5 de marile municipii din țară, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Iași, orașe care și-au consolidat veniturile prin dezvoltarea economiei locale și accesarea fondurilor europene.

Dincolo de dimensiunea populației, diferența dintre cele mai bogate primării și celelalte administrații locale este făcută de capacitatea de a genera venituri proprii. Impozitele locale, activitatea companiilor, investițiile private și proiectele finanțate din fonduri europene au transformat unele municipii în adevărate motoare economice regionale.

București, lider detașat

Primăria Capitalei administrează cel mai mare buget local din România, de peste 6 miliarde de lei anual. Veniturile provin din taxe și impozite locale, impozitul pe venit repartizat autorităților locale, activitatea economică intensă, patrimoniul municipal și fondurile europene atrase pentru investiții.

Prin comparație cu celelalte municipii, Bucureștiul gestionează un buget de câteva ori mai mare.

Cluj-Napoca, campionul economiei transilvănene

Cu un buget anual care depășește 3 miliarde de lei, Cluj-Napoca ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai bogate primării din România.

Dezvoltarea accelerată a sectorului IT, investițiile private, piața imobiliară și fondurile europene au transformat orașul într-unul dintre cele mai puternice centre economice din Europa Centrală și de Est.

Timișoara, orașul investițiilor străine

Primăria Timișoara administrează un buget de peste 1,7 miliarde de lei. Economia locală este susținută de industria prelucrătoare, investițiile străine și sectorul serviciilor, ceea ce oferă administrației locale o bază solidă de venituri.

Constanța, avantajul portului și al turismului

Cu un buget anual de peste 1,5 miliarde de lei, Constanța se numără printre cele mai prospere administrații locale din România. Portul Constanța, turismul și activitatea industrială generează venituri importante, care susțin investițiile în infrastructură și dezvoltare urbană.

Iași, pol universitar

Iașiul completează primele cinci poziții ale clasamentului, cu un buget de peste 1,4 miliarde de lei. Economia orașului este alimentată de sectorul serviciilor, universități, companii din domeniul tehnologiei și investiții private.

Oradea, exemplul eficienței administrative

Oradea a devenit un reper în ceea ce privește atragerea fondurilor europene și implementarea proiectelor de dezvoltare urbană. Cu un buget ce depășește 1,2 miliarde de lei, municipiul continuă să fie unul dintre cele mai performante exemple de administrație locală din România.

Brașov și Craiova, peste pragul de un miliard de lei

Brașovul și Craiova administrează, fiecare, bugete de peste 1,1 miliarde de lei. În cazul Brașovului, industria, turismul și serviciile reprezintă principalele surse de venituri, în timp ce Craiova beneficiază de dezvoltarea industriei auto și de investițiile din ultimii ani.

Galați și Ploiești completează clasamentul

Galațiul se apropie de pragul unui miliard de lei, beneficiind de activitatea industrială și de poziția sa strategică la Dunăre. Ploieștiul, cu un buget de peste 800 de milioane de lei, își păstrează statutul de centru al industriei petroliere și al serviciilor conexe.

Cine se descurcă cel mai bine din veniturile proprii

Dacă sunt eliminate transferurile de la bugetul de stat și rămân doar veniturile generate local, clasamentul se modifică ușor, însă liderii rămân aceiași.

Bucureștiul - 5,1 miliarde de lei,

 Cluj-Napoca, aproximativ 1,37 miliarde de lei,

Timișoara, - 1,2 miliarde de lei.

Iașiul și Constanța completează primele cinci poziții.

Urmează Brașov, Craiova, Oradea, Sibiu și Galați