China deschide o nouă rută comercială spre Europa, însă prin Oceanul Arctic. Nava container „Dubai Tower” a plecat din portul Ningbo pe 15 august, inaugurând primul serviciu regulat săptămânal China-Europa pe Ruta Maritimă de Nord.
Noul coridor, supranumit „Drumul Polar al Mătăsii” sau „Ice Silk Road”, poate reduce la aproximativ jumătate timpul de transport față de traseele tradiționale prin Canalul Suez și Marea Roșie, și este mult mai ieftin. Pentru China, Ruta Maritimă de Nord oferă o alternativă la unele dintre cele mai aglomerate și vulnerabile puncte de trecere ale comerțului mondial, într-un moment în care transportul maritim este afectat de conflicte și riscuri de securitate (Marea Roșie – zonă afectată în ultimii ani de atacurile rebelilor Houthi asupra navelor comerciale și Canalul Suez).
„Dubai Tower” a plecat în weekend spre Europa prin Arctica
Nava container „Dubai Tower”, operată de compania chineză Sea Legend Shipping, a părăsit portul Ningbo-Zhoushan din estul Chinei sâmbătă, pentru a inaugura serviciul China-Europe Arctic Express. Traseul începe prin Strâmtoarea Bering, după care nava va naviga spre vest de-a lungul coastei nordice a Rusiei, pe Ruta Maritimă de Nord (NSR), înainte de a coborî către porturile europene. Potrivit programului publicat de operator, „Dubai Tower” este așteptată la Felixstowe, în Marea Britanie, pe 7 septembrie, urmând apoi să ajungă la Hamburg, în Germania, și Gdynia, în Polonia. Sea Legend intenționează să opereze curse săptămânale în sezonul de navigație arctică din 2026, cu opt voiaje programate în acest an.
China evită Canalul Suez și Marea Roșie
Ruta Maritimă de Nord este mult mai scurtă decât traseul clasic dintre Asia și Europa prin Canalul Suez. În funcție de punctele de plecare și destinație, transportul prin Arctica poate reduce semnificativ durata călătoriei, iar pentru noul serviciu China -Marea Britanie sunt indicate aproximativ 18-20 de zile. În schimb, ruta tradițională traversează Marea Chinei de Sud și Oceanul Indian, intră în Marea Roșie și trece prin Canalul Suez înainte de a ajunge în Mediterana. Pentru transportatori, problema nu mai este doar distanța. Atacurile asupra navelor comerciale din zona Mării Roșii și instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu au determinat numeroase companii să evite regiunea sau să utilizeze rute mult mai lungi.
Astfel, Arctica devine o alternativă strategică, chiar dacă este accesibilă doar într-o anumită perioadă a anului și presupune riscuri operaționale considerabile.
„Drumul Polar al Mătăsii”, noua miză a Chinei
Beijingul urmărește de mai mulți ani dezvoltarea așa-numitului „Polar Silk Road” – Drumul Polar al Mătăsii, parte a strategiei sale de extindere a conectivității comerciale către nord.
Noua rută comercială oferă Chinei o legătură directă cu Europa prin apele arctice și teritoriul maritim controlat în mare parte de Rusia. Pentru Beijing, avantajele sunt evidente- un traseu mai scurt, posibilitatea de a evita anumite puncte de blocaj și o alternativă la rutele comerciale tradiționale. Însă specialiștii atrag atenția că Ruta Maritimă de Nord nu poate înlocui, cel puțin deocamdată, Canalul Suez la scară globală. Infrastructura este limitată, condițiile meteo sunt dificile, iar navigația rămâne dependentă de sezon și de regulile impuse pentru traversarea apelor arctice.
Numărul navelor care traversează Arctica este în creștere
Interesul pentru această rută nu este nou și nici China nu este prima țară care trimite nave comerciale prin Arctica. Potrivit Allianz Commercial, în 2025 Ruta Maritimă de Nord a înregistrat o activitate record, inclusiv primul tranzit al unei nave container între China și Europa.
„Dubai Tower” nu deschide singură o cale necunoscută, ci marchează trecerea transportului arctic către o etapă mai organizată și mai comercială.
Extinderea traficului comercial prin Arctica provoacă și reacții puternice din partea organizațiilor de mediu. Mai multe mari companii de transport maritim, inclusiv CMA CGM, MSC și Hapag-Lloyd, s-au angajat să evite rutele arctice de transbordare, invocând riscurile pentru ecosistemul polar. Temerile vizează nu doar emisiile navelor, ci și posibilitatea unor accidente într-o regiune extrem de dificil de accesat pentru operațiuni de salvare sau intervenție.
