Comertul traditional continua sa creasca in valori absolute, dar pierde teren numeric si in cota valorica. Potrivit reprezentantilor Nielsen, ritmul alert in dezvoltarea comertului modern din Romania se mentine si anul acesta, iar tendinta de expansiune geografica se generalizeaza catre toate formatele de magazine, nemaifiind o caracteristica specifica discounterilor.
Principalele grupuri internationale de retail prezente in Romania sunt Metro, Rewe, Carrefour, Auchan, Lidl&Schwarz, Tengelmann, Delhaize si Spar. Ca jucatori locali, amintim hipermarketurile Pic si reteaua de tip discount miniMax. In iulie 2008, numarul de hipermarketuri din tara a ajuns la 38 de unitati, numarul de supermarke- turi era de 123, iar pe formatul de discount, numarul de magazine s-a situat la 195. Pe segmentul de cash&carry au ramas tot cei doi jucatori, Metro si Selgros, cu un total de 40 de magazine.
Piata de retail din Romania este a doua ca marime din Europa Centrala si de Est, cu o valoare de 40 de miliarde euro anul trecut, urmand sa depaseasca 100 de miliarde euro pana in 2010, potrivit companiei de consultanta Deloitte Romania.
Retelele moderne de comert aveau, la sfarsitul lui 2007, o pondere de peste 40% din vanzarile de bunuri de larg consum, conform unui studiu al companiei de cercetare a pietei MEMRB Retail Tracking Services.
Per total, cota valorica a comertului modern este in continua crestere, motiv pentru care, in orasele mari si medii, comertul modern domina preferintelor romanilor pentru cumparaturi. In Bucuresti, de exemplu, hipermarketurile
atrag bugetele principale de cumparaturi pentru aproape doua din trei gospodarii, in timp ce, in orasele medii, supermarketurile, discounterii, dar si alimentarele sunt preferate de consumatori. In privinta comportamentului de consum, profilul cumparatorului din orasele mari si medii continua sa arate o pierdere a dominatiei rolului femeilor (patru din cinci cumparatori principali sunt femei). Barbatii isi largesc, insa, rolul de influentatori ai cumparaturilor pentru gospodarie, demonstrand o participare indirecta mai accentuata. Raportat la cumparaturile lunare, in regiune, suntem printre tarile care cheltuie cel mai mult pe produsele alimentare proaspete, ceva mai mult de jumatate din cosul lunar de cumparaturi.
Cumparatorii viziteaza aproximativ trei marci de magazine pe luna, nefiind inca loiali unui anumit magazin.Apetitul romanilor pentru cumparaturi creste la cote inalte chiar si dupa cativa ani de experienta cu comertul modern. Atat in Capitala, cat si in orasele mari si medii, placerea cumparaturilor este exprimata de patru din cinci cumparatori. O schimbare de comportament de consum a intervenit in cazul reactiei cumparatorilor la activitatilede marketing ale magazinelor.
“Se remarca mai ales faptul ca romanii au inceput sa se desprinda de promotii atunci cand aleg un magazin pentru cumparaturi. Consumatorii incep sa fie interesati si de alte lucruri, ca de exemplu sa ajunga usor la magazin, acesta sa fie spatios sau sa aiba si branduri de calitate. Totusi, sensibilitatea la preturi nu a disparut inca”, a declarat Bogdana Baltasiu, Client Sales&Service Manager Nielsen.
Bugetul alocat cheltuielilor lunare creste mai mult in Capitala decat in orasele mari, totusi, ritmul este inferior cresterilor salariale, aratand o orientare a veniturilor catre alt tip de cheltuieli, de exemplu vacante.
“Continuam sa cheltuim mai mult de jumatate din bugetul lunar pe alimente, atat in orasele mari, cat si in cele medii”, se arata in studiu.
Produsele importate sunt mai atractive, in cazul articolelor de ingrijire personala si al celor pentru curatenie. Provenienta locala este preferata doar pentru produsele alimentare si doar de jumatate din cumparatori. In Bucuresti, concurenta dintre marcile romanesti si cele internationale este castigata de cele din urma.
Cu toate acestea, doi din cinci cumparatori nu au preferinte de acest gen atunci cand cumpara produse pentru gospodarie.In orasele mari si medii, preferintele sunt impartite inre marci roma-nesti si marci internationale. Doar unu din cinci cumparatori nu manifesta nici o preferinta.
