Cum a fost resimțit în Bulgaria impactul adoptării monedei euro. Analiza unui jurnalist bulgar: „Cumpăr cam aceleași produse cu aceleași sume”

Cum a fost resimțit în Bulgaria impactul adoptării monedei euro este o întrebare frecventă și în România, unde temerile legate de scumpiri și inflație ascunsă domină dezbaterea publică. La 1 ianuarie, Bulgaria a intrat oficial în zona euro, iar primele săptămâni de tranziție indică o realitate mai degrabă calmă decât una dramatică, potrivit analizei realizate de jurnalistul bulgar Vladimir Mitev pentru Adevărul.

Cum a fost resimțit în Bulgaria impactul adoptării monedei euro înainte de ziua Z

Un aspect esențial al tranziției nu s-a produs după 1 ianuarie, ci în anul premergător adoptării monedei unice. Bulgaria, o țară în care numerarul a avut mult timp un rol dominant, a trecut în 2025 printr-un proces accelerat de „curățenie” a banilor cash. Mulți bulgari au ales să își depună economiile în bănci sau să le investească în imobiliare, mașini, aur sau pe bursa de la Sofia.

Potrivit lui Vladimir Mitev, această mișcare a fost determinată de conștientizarea faptului că păstrarea unor sume mari „la ciorap” nu mai era sustenabilă în contextul schimbării monedei. Oamenii au fost nevoiți să scoată banii din circuitul informal și să îi transforme în active sau depozite bancare, iar acest lucru s-a întâmplat cu mult înainte de momentul oficial al aderării. Astfel, șocul temut al conversiei propriu-zise a fost, în realitate, atenuat de această pregătire din timp.

Această tranziție prealabilă a contribuit și la o stabilitate relativă în primele săptămâni de utilizare a euro, reducând presiunea asupra sistemului financiar și asupra comercianților.

Cum a fost resimțit în Bulgaria impactul adoptării monedei euro în viața de zi cu zi

Cea mai mare temere, atât în Bulgaria, cât și în România, a fost legată de explozia prețurilor prin rotunjiri abuzive. În practică, situația este mult mai nuanțată. Vladimir Mitev explică faptul că, deși au existat plângeri punctuale, creșterile de preț nu pot fi puse exclusiv pe seama trecerii la euro. Economiștii indică mai degrabă creșterea veniturilor și a masei monetare drept cauze principale.

Autoritățile bulgare au instituit un sistem strict de supraveghere a comercianților, prin agenția fiscală, iar cetățenii au la dispoziție mecanisme de sesizare. Peste o mie de plângeri au fost înregistrate, însă verificările nu au scos la iveală încălcări grave sau sistemice. Din perspectiva consumatorului obișnuit, schimbarea nu a fost una radicală.

„Văd că sumele pe care le plătesc la magazin sunt cam egale cu cele de dinainte și cumpăr cam aceleași produse”, spune jurnalistul, subliniind că nu resimte o scumpire semnificativă în viața de zi cu zi.

Tranziția nu a fost lipsită de mici probleme. Mitev povestește un episod cu un taximetrist care a refuzat să ofere restul în euro, deși legea permite și chiar recomandă acest lucru. Astfel de situații sunt puse mai degrabă pe seama comodității și a unor zone gri din legislație, nu a unui fenomen generalizat de abuz.

Un alt element surprinzător a fost reacția pensionarilor. Deși exista teama că persoanele vârstnice se vor adapta greu, cursul de conversie de 1,95 leva pentru un euro a făcut ca unele pensii să pară chiar ușor mai mari decât anticipau beneficiarii. Mulți se așteptau la o simplă împărțire la doi, însă conversia reală a fost mai avantajoasă, ceea ce a mai atenuat anxietățile inițiale.