„Acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, care la un moment dat a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă – nefiind atractiv – dar în acelaşi timp fiind văduvit de nişte atribuţii. Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua – chiar dacă avea doi oameni într-un consiliu de administraţie – un management al spitalelor.
Un management trecut la autorităţile locale, autorităţi locale care poate foloseau sau îşi întorceau ochii spre acest spital doar strict electoral, la nivelul alegerilor sau campaniilor”, a spus Tătaru.
El a dezaprobat şi strategia managerilor de spital, care au avut o abordare strict economică, „fără a pune pacientul în centrul sistemului sau fără a pune corpul medical ca parte în activitatea desfăşurată în management”, apreciind că acest lucru a dus în timp la „căderea managerială şi materială”.
„Cred că pe viitor trebuie să gândim toţi – oameni din sănătate, societatea civilă – ce vrem de la medicina românească şi care este făgaşul ei normal. Rămâne o perioadă pentru fiecare – public, privat, producător de medicamente, farmacist, asociaţii profesionale, de pacienţi – să regândim, să redimensionăm o lege a reformei în sănătate
Am putut vedea în această perioadă o instabilitate când vorbeam de clawback, o descurajare a investiţiilor româneşti sau a producătorilor de pe piaţa românească, o îngreunare a tot ce înseamnă autorizări.
Gândiţi-vă că politica de preţuri nu a mai fost schimbată demult, sunt cereri atât de pe piaţă, sunt cereri atât ale producătorilor, sunt cereri atât ale pacienţilor.
În acest moment lucrăm la cele trei liste: pentru inovative, pentru generice, pentru cele produse în ţară. Trebuie să aplicăm printr-un ordin de ministru legislaţia tocmai pentru acest clawback. Sunt politici care trebuie regândite”, a adăugat ministrul.
