Decizia lui Donald Trump de a retrage trupele din România, criticată de veteranii americani

Donald Trump a luat decizia de a retrage trupele din România, dar aceasta nu e privită cu ochi buni de veteranii americani.

Ce spun veteranii americani despre decizia lui Donald Trump

Decizia administraţiei Trump de a retrage o brigadă rotativă a armatei SUA din România şi din alte ţări NATO aflate la graniţa cu Rusia a stârnit critici vehemente din partea veteranilor din SUA.

Mai exact, ei consideră această mişcare e o greşeală strategică ce slăbeşte puterea de descurajare a alianţei şi joacă direct în favoarea lui Vladimir Putin, scrie sâmbătă Kyiv Post, cotidianul ucrainean care a relatat primul despre această redimensionare a trupelor americane.

Decizia de a pune capăt desfăşurării Diviziei 101 Aeropurtate vine în contextul în care agresiunea Rusiei în regiunea Mării Negre se intensifică, iar aliaţii NATO se confruntă cu o presiune crescândă de a rămâne în alertă.

Pentagonul a prezentat această mişcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, dar criticii susţin că momentul nu putea fi ales mai prost şi contrazice propria doctrină a Casei Albe, „pace prin forţă”.

Veterans On Duty (VOD), un grup care pledează pentru securitate naţională, condus de foşti membri ai armatei, a emis o declaraţie în care condamnă decizia Pentagonului. În fruntea mişcării împotriva retragerii se află Jeremy Hunt, fost căpitan al serviciilor de informaţii ale armatei americane, care a servit în Europa de Est şi care acum conduce VOD.

Într-un interviu acordat vineri ziarului Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia retragerii americane transmite un semnal dezastruos chiar în momentul în care Putin testează hotărârea NATO. „Este un element esenţial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe flancul estic”.

Hunt consideră că leadershipul american se bazează în esenţă pe prezenţă: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja şi a linişti. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin într-un moment în care acesta este mai avântat ca niciodată în multe privinţe”, a subliniat el.

”O greșeală tactică”

În cele din urmă, decizia Pentagonului reprezintă nu doar o greşeală tactică, ci şi o retragere simbolică, susţine Hunt. El a subliniat că prezenţa militară a SUA în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă importanţă: ca forţă de instruire pentru aliaţi şi ca avertisment vizibil pentru Moscova.

„Când instruiam forţele ucrainene în 2016, nu era vorba doar de tactici”, a amintit el, explicând că era un semnal pentru Putin că SUA rămân ferme în ceea ce priveşte suveranitatea aliaţilor săi.

Retragerea de acum transmite mesajul opus – că „ne relaxăm vigilenţa în momentul în care Putin este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a insistat el.

Echipa de luptă a Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, care staţionează în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky fără a mai fi înlocuită.

Oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia şi ţările baltice va rămâne neschimbat, dar surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că se aşteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru veterani precum Hunt, această decizie riscă să creeze un vid într-o regiune care se pregăteşte deja pentru o escaladare.

În ultimele săptămâni s-a înregistrat o creştere a incursiunilor dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian al membrilor NATO, precum România, Polonia şi Estonia – un model care, potrivit lui Hunt, subliniază „caracterul imediat” al ameninţării.