Decizie majoră a CJUE: multe dosare de fraudă cu fonduri europene nu mai pot fi închise prin prescripție

Judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) au stabilit că instanțele din România nu mai pot aplica interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale în cauzele aflate încă pe rol, dacă aceasta creează un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva intereselor financiare ale UE.

CJUE: dosarele aflate încă pe rol nu pot fi închise prin aplicarea retroactivă a prescripției

Hotărârea, pronunțată de Marea Cameră a CJUE în cauza Lin II, clarifică și consolidează jurisprudența stabilită în 2023 prin prima decizie „Lin”, precizând că instanțele române trebuie să lase neaplicată interpretarea dată de Înalta Curte în 2022 referitoare la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile în materia prescripției.

În schimb, hotărârile definitive rămân protejate de principiul autorității de lucru judecat și nu trebuie redeschise automat.

Cauza analizată de judecătorii europeni provine dintr-un dosar de evaziune fiscală instrumentat la Curtea de Apel Oradea. Administratorul unei firme era acuzat că, în perioada 2012-2014, a folosit 12 facturi fictive pentru reducerea obligațiilor fiscale ale unei societăți comerciale.

Prejudiciul total a fost estimat la aproximativ 59.300 de euro, dintre care aproximativ 36.100 de euro reprezentau TVA.

Deși Tribunalul Bihor pronunțase o condamnare, Curtea de Apel Oradea a dispus încetarea procesului penal în martie 2024, apreciind că răspunderea penală se prescrisese. Procurorii au atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a solicitat noi clarificări Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Pragul de 50.000 de euro se raportează la prejudiciul total

Unul dintre aspectele importante lămurite de CJUE privește definirea fraudei grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii.

Judecătorii europeni au stabilit că pragul de 50.000 de euro trebuie raportat la prejudiciul total produs prin fraudă, nu doar la suma care afectează direct bugetul Uniunii Europene.

Astfel, chiar dacă pierderea efectivă suportată de bugetul european este mai mică, o fraudă este considerată gravă dacă valoarea totală a prejudiciului depășește acest prag.

În cazul analizat, prejudiciul total de aproximativ 59.300 de euro depășește limita stabilită de legislația europeană, ceea ce înseamnă că dosarul intră în categoria fraudelor grave.

Riscul de impunitate a fost deja stabilit

CJUE a mai decis că instanțele române nu trebuie să analizeze separat, în fiecare dosar, dacă aplicarea interpretării Înaltei Curți creează un risc sistemic de impunitate.

Acest risc a fost deja constatat în hotărârea Lin din 2023 și este obligatoriu pentru toate instanțele naționale.

Potrivit Curții, interpretarea adoptată de Înalta Curte în 2022 extinde retroactiv perioada în care actele de urmărire penală nu întrerup cursul prescripției și pentru intervale în care legea română permitea întreruperea acesteia, ceea ce poate conduce la închiderea unui număr semnificativ de dosare complexe de fraudă și evaziune fiscală.

Deciziile CCR rămân valabile

Judecătorii europeni au făcut însă o distincție clară între deciziile Curții Constituționale și interpretarea dată ulterior de Înalta Curte.

CJUE arată că hotărârile Curții Constituționale privind lipsa unei reglementări referitoare la întreruperea prescripției între iunie 2018 și mai 2022 trebuie respectate, deoarece acestea țin de principiile legalității și previzibilității legii penale.

În schimb, interpretarea Înaltei Curți care a extins retroactiv aceste efecte și asupra perioadei anterioare anului 2018 nu poate fi aplicată în dosarele privind fraude grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Hotărârile definitive nu vor fi redeschise

Curtea de Justiție precizează că noua interpretare nu permite redeschiderea proceselor care au fost deja soluționate definitiv.

Principiul autorității de lucru judecat protejează hotărârile definitive, iar dreptul european nu obligă statele membre să reia procesele încheiate.

În schimb, toate cauzele care se află încă în desfășurare și pentru care există căi de atac pendinte trebuie soluționate potrivit noii interpretări stabilite de CJUE.

Impact asupra dosarelor de corupție și evaziune

Decizia are consecințe importante asupra numeroaselor dosare de evaziune fiscală, fraudă cu TVA și alte infracțiuni care afectează fondurile europene sau interesele financiare ale Uniunii.

Instanțele române vor trebui să recalculeze termenele de prescripție fără a aplica standardul național introdus prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți în cauzele privind fraude grave împotriva bugetului UE.

Prin hotărârea pronunțată în cauza Lin II, CJUE consolidează obligația României de a asigura o protecție efectivă a intereselor financiare ale Uniunii Europene și limitează posibilitatea închiderii unor dosare importante exclusiv prin aplicarea retroactivă a regulilor privind prescripția.