Acesta este rezultatul unui exces de cerere (o supraincalzire a economiei) care s-a materializat mai mult in cresterea importurilor si in deteriorarea contului curent si mai putin in presiuni asupra inflatiei, acestea fiind compensate de aprecierea cursului de schimb.
Nivelul foarte ridicat al dezechilibrului extern ne face dependenti de finantarea externa. In acest context, economia este foarte vulnerabila la o schimbare de sentiment a investitorilor straini, care s-ar putea materializa, intr-un scenariu de criza, intr-o scadere brusca a intrarilor de capital si intr-o depreciere abrupta a cursului de schimb (“hard landing”).
Intr-un astfel de scenariu, ar putea fi afectata si stabilitatea financiara, prin faptul ca exista o discrepanta ridicata intre datoriile in valuta si activele in valuta ale populatiei si agentilor economici si s-ar putea ajunge la deteriorarea dramatica a portofoliilor de credite ale bancilor comerciale.
BNR s-ar putea vedea nevoita sa creasca agresiv rata dobanzii, conducand pe cale de consecinta la o incetinire a cresterii economice si intrarea economiei in recesiune. In acest scenariu, dezechilibrul extern se va ajusta, dar cu costuri foarte mari. Pentru a evita scenariul negativ descris mai sus, Romania trebuie sa aiba ca prioritate imediata intarirea politicilor economice, in asa fel incat ele sa fie suficient de restrictive pentru a conduce la ajustarea graduala a deficitului extern. Starea actuala a politicilor economice nu cred ca este adecvata atingerii acestui deziderat.
