Printre învinuiţi se numără şi cinci puşcăriaşi, liderul grupării fiind chiar un criminal, Petre Mihai Dan, închis pentru că a ucis un cetăţean german, în 2006, la Sibiu.
Ei se foloseau de telefoane inteligente cu acces la Internet, cu ajutorul cărora au înşelat servicii precum Money Gram şi Western Union.
Procurorii DIICOT vor extinde ancheta şi în străinătate, bănuind că prejudiciul este mult peste 350.000 de euro, sumă raportată doar de băncile din România.
"Cercetările sunt continuate vizavi de fapte de înşelăciune comise faţă de alte bănci sau alţi agenţi economici operatori cu Western Union sau Money Gram din afara ţării, din alte ţări - din ce am stabilit până acum operaţiunile s-au desfăşurat şi în Italia, Spania, Emiratele Arabe, Bulgaria. (...) Cu siguranţă vom colabora cu anchetatori din alte ţări, prin intermediul comisiilor rogatorii", declara, într-o conferinţă de presă, comisarul şef Traian Berbeceanu, Şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia.
Potrivit acestuia, marţi s-au făcut percheziţii şi în trei penitenciare din ţară. Tot comisarul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia a arătat că învinuiţii pretindeau că sunt angajaţii unor servicii de securitate bancară.
Printre păgubiţi se numără bănci precum Transilvania, Garanti, BCR, Reiffeisen, Carpatica, Smith&Smith, Sharif Jabri) şi Poşta Română.
"La data de 19 martie a.c., poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia şi procurorii DIICOT - BT Sibiu efectuează 30 de percheziţii domiciliare (în Ploieşti, Dâmboviţa, Bucureşti şi Ilfov) şi pun în aplicare 70 de mandate de aducere, în cadrul unei acţiuni care vizează destructurarea unei grupări infracţionale care se ocupa cu înşelăciuni. De asemenea, sunt efectuate trei controale în Penitenciarele Oradea, Mărgineni şi Ploieşti", se arată într-un comunicat al IGPR.
În fapt, o parte dintre membrii grupării sunt suspectaţi că au contactat telefonic, din penitenciar, mai mulţi casieri ai unor bănci, iar sub pretextul nefuncţionării sistemului informatic al unor societăţi de transfer financiar, i-au convins pe aceştia să efectueze ''simulări'', care în realitate au fost transferuri reale.
Pentru a fi convingători, membrii grupării trimiteau anterior e-mail-uri pe adresele de e-mail de serviciu ale casierilor, folosind o adresă ce crea aparenţa uneia oficiale, în care li se aducea la cunoştinţă că urmează să aibă loc ''simulări'' privind sistemul de transfer financiar. Era indicat chiar şi un număr de telefonie fix, pentru care, în prealabil, erau făcute modificări pentru devierea apelului către numărul de mobil folosit de suspecţi în penitenciar.
Imediat după obţinerea codului unic al tranzacţiei, acesta era transmis prin SMS legăturilor din afara penitenciarelor, care se ocupau şi cu recrutarea 'săgeţilor', persoane ale căror date erau folosite în simulări. După ce ridicau banii, 'săgeţile' îşi opreau comisionul şi înmânau banii liderilor grupării sau familiilor acestora.
O parte din sumele de bani ridicate erau introduse în penitenciar cu prilejul vizitelor. De asemenea, banii erau transmişi şi prin intermediul mijloacelor electronice.
Totodată, membrii grupării sunt suspectaţi au contactat operatori ai societăţilor de transfer financiar din mai multe ţări (Spania, Italia, Cehia, Bulgaria, Anglia, Emiratele Arabe Unite etc.) pentru a-i convinge să efectueze simulări, fiind înşelaţi astfel mai mulţi operatori din străinătate.
Prejudiciul provocat estimat până în prezent este de 350.000 de euro.
Pe lângă simulările din sistemele de transfer financiar, există indicii că membrii grupării se ocupau cu înşelăciuni prin telefon sau cu fraude privind coduri de încărcare pentru cartele prepay.
