Doar Bulgaria a absorbit mai puţine fonduri UE decât România

România se află la acelaşi nivel cu Polonia, 2,2%, în timp ce absorbţia fondurilor structurale în Cehia a depăşit 3,6% la sfârşitul lunii august. Gradul redus de absorbţie este cauzat de faptul că statele care beneficiază de aceste fonduri au trebuit să treacă mai întâi printr-o serie de proceduri birocratice. La fel ca şi România, toate ţările membre au trebuit să-şi acrediteze Autorităţile de Management, pentru a putea evalua şi aproba proiecte cu finanţare europeană, spune Marian Stoian, managing partner al firmei de consultanţă Initial Advisory.

În ceea ce priveşte avansul ţărilor baltice, aceste state sunt mai mici, fondurile alocate sunt mai reduse, iar proiectele sunt mai uşor de implementat, spune Stoian. Estonia a absorbit 8,5% din cele 3,4 miliarde de euro alocate până în 2013, Lituania a cheltuit 6,9% din totalul de 6,7 miliarde de euro, iar în Letonia, 6,2% din cele 4,5 miliarde de euro au ajuns la beneficiari.

292 milioane de euro într-un an

Fondurile structurale alocate României pentru 2007-2013 totalizează 19,2 miliarde de euro, iar gradul de absorbţie era, la sfârşitul lunii septembrie, de doar 2,2%. Unul dintre motive este acela că acreditarea Autorităţilor de Management s-a făcut cu întârziere, abia în 2008. Fără acest pas, România nu a putut primi decât prefinanţări de la UE. Potrivit directorului general al Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale (ACIS), Ştefan Ciobanu, nivelul plăţilor făcute în ultimele zece luni către beneficiarii de proiecte a crescut de 2,8 ori, ajungând la 448 milioane de euro. În 2008 s-au plătit doar 156 milioane de euro, faţă de 292 milioane de euro anul acesta. În 2007, absorbţia a fost aproape de zero. Ciobanu şi alţi consultanţi pe fonduri europene sunt opimişti că lucrurile se vor îmbunătăţi după ce evaluatorii de proiecte şi solicitanţii de fonduri se obişnuiesc cu procedurile. Deocamdată, însă, problemele rămân, evaluările durează prea mult, solicitanţilor li se cer documente în plus.

"Toate Autorităţile de Management şi organismele intermediare au picat examenul tocmai la capitolul la care ele arată o exigenţă cu toţi beneficiarii, adică managementul programului. Practic, această absorbţie slabă a fost din cauza faptului că ele nu şi-au putut coordona propria lor activitate, dar, cu toate acestea, pretind asta beneficiarilor, chiar în cele mai mici amănunte”, spune Stoian.

Pe lângă aceste probleme, blocajul de pe piaţa financiară îngreunează şi mai mult accesarea fondurilor UE, din cauza dificultăţilor de cofinanţare.

Bulgaria, zero la IMM-uri

Potrivit datelor ACIS, cel mai mare procent de absorbţie îl înregistrează programele de creştere a competitivităţii economice (16,51%), urmat de cel de mediu (13,26%), iar cei mai puţini bani au fost absorbiţi în cadrul programelor de transport (0%), dezvoltarea capacităţii administrative (0,67%) şi de asistenţă tehnică (0,09%). În Bulgaria, în schimb, programul pentru asistenţă tehnică are cel mai mare grad de absorbţie - peste 17%, în timp ce, din fondurile destinate programului pentru competitivitate economică, IMM-urile au cheltuit doar 0,01%, potrivit Ministerului de Finanţe de la Sofia.