În timp ce Rusia se pregătea să invadeze Ucraina în 2022, serviciile de informații din Statele Unite și Marea Britanie au tras semnale de alarmă. Cu toate acestea, unele dintre serviciile europene nu au fost convinse de iminența unui atac. Printre sceptici s-a numărat și serviciul suedez de informații militare, cunoscut sub numele de MUST, care se mândrea de mult timp cu expertiza sa privind forțele armate ruse, scrie The Economist.

Alături de serviciile de informații din Franța și Germania, conducerea MUST a apreciat că declanșarea unui război la scară largă ar fi fost prea riscantă și irațională pentru ca președintele rus Vladimir Putin să o ia în calcul.

Suedia își reorganizează serviciile secrete

Acum, Suedia vrea să se asigure că o astfel de eroare nu se va mai repeta.

În luna mai, guvernul suedez a anunțat înființarea unei noi agenții de informații externe - Utrikes underrättelsetjänst (UND), adică Serviciul de Informații Externe.

Ministrul de Externe, Maria Malmer Stenergard, a precizat că noua structură va fi o agenție civilă, comparabilă cu MI6, celebrul Serviciu Secret de Informații al Marii Britanii.

UND va funcționa în paralel cu serviciul militar MUST, preluând însă o parte dintre atribuțiile acestuia. Printre acestea se numără și coordonarea unei structuri discrete, cunoscută drept Special Collection Office, responsabilă pentru operațiuni clandestine desfășurate prin agenți în străinătate.

Parlamentul suedez este așteptat să aprobe proiectul pe 13 august, înaintea alegerilor generale din septembrie, iar noul serviciu ar urma să își înceapă activitatea în luna ianuarie.

Lecția dură a invaziei ruse

Ideea înființării noii agenții îi aparține fostului premier Carl Bildt, care anul trecut a prezentat un raport amplu privind organizarea sistemului suedez de informații.

Analiza a identificat o lacună majoră care a contribuit la evaluările greșite din 2022.

Spre deosebire de multe dintre statele aliate, Suedia nu dispunea de un serviciu de informații externe aflat în afara structurii militare și orientat în principal către informarea Guvernului.

Potrivit lui Bildt, sistemul suedez era foarte eficient în monitorizarea evoluțiilor militare din teren, însă mult mai puțin capabil să înțeleagă evoluțiile politice din Rusia și direcția în care se îndrepta conducerea de la Kremlin.

Concluzia fostului premier a fost că Suedia are nevoie de un serviciu civil capabil să analizeze mai bine modul de gândire și intențiile liderilor ruși.

Reforma se face în grabă

Armata suedeză și unele partide din opoziție au avertizat că reforma riscă să fie implementată prea rapid, având în vedere calendarul foarte strâns pentru operaționalizarea UND.

Totuși, puțini contestă necesitatea înființării noii agenții.

În ultimii ani, Suedia a luat și alte decizii majore într-un ritm accelerat.

În 2022, țara a solicitat aderarea la NATO, iar mai puțin de doi ani mai târziu a devenit membră a Alianței, punând capăt unei politici de aproximativ două secole de nealiniere militară.

În prezent, Guvernul alocă 2,8% din PIB pentru apărare și intenționează să ajungă la ținta NATO de 3,5% până în 2030.

Industria suedeză de apărare a livrat Ucrainei echipamente militare, inclusiv 16 avioane de luptă Gripen.

În paralel, autoritățile încearcă să refacă și cultura apărării civile, pentru ca populația să fie mai bine pregătită să contribuie la securitatea colectivă a Europei.

Schimbări și în alte state europene

Suedia nu este singura țară care își reorganizează serviciile de informații.

Germania încearcă să ofere serviciului său de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), mai multă libertate de acțiune prin relaxarea unor reguli stricte privind protecția vieții private, care limitează capacitatea de supraveghere a anumitor ținte.

Motivul nu îl reprezintă doar agresiunea Rusiei, ci și îngrijorările tot mai mari privind dependența Europei de informațiile furnizate de Statele Unite, într-un context al relațiilor transatlantice mai tensionate.

În același timp, în Germania și Țările de Jos au apărut propuneri privind crearea unor rețele europene de schimb de informații, inspirate de alianța Five Eyes, din care fac parte Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

Un model european va fi greu de construit

Totuși, construirea unui echivalent european al Five Eyes nu va fi simplă.

Nucleul acestei alianțe îl reprezintă schimbul de informații provenite din interceptarea comunicațiilor și analizarea datelor electronice.

În Suedia, aceste activități vor continua să fie gestionate de o altă agenție, separată atât de UND, cât și de MUST.

Carl Bildt subliniază că o astfel de cooperare se bazează pe un nivel extrem de ridicat de încredere între parteneri și este dificil de extins către noi structuri multilaterale.

Mai realistă pare dezvoltarea unor forme informale de schimb de analize între state europene cu interese comune, precum și utilizarea pe scară mai largă a informațiilor din surse deschise (OSINT), sprijinite de inteligența artificială.

În opinia lui Carl Bildt, înființarea noului serviciu de informații externe va permite Suediei să răspundă mult mai eficient provocărilor geopolitice actuale.

Fostul premier admite însă că reforma vine cu întârziere. „Cred că acest lucru ar fi trebuit făcut în urmă cu zece ani”, spune el fără ocolișuri.