Europa are nevoie de un milion de medici și asistente în următorii ani. AI nu va putea înlocui personalul sanitar

Europa trebuie să își mărească efectivele din sănătate cu cel puțin un milion de lucrători în perioada 2028–2034, susține Parlamentul European. Eurodeputații cer Comisiei Europene o strategie pentru formarea și recrutarea personalului medical, dar și măsuri prin care medicii, asistenții și ceilalți profesioniști să fie păstrați în sistem: salarii echitabile, locuri de muncă stabile, reducerea birocrației și protejarea sănătății fizice și mintale, conform 2eu.brussels.

Rezoluția a fost adoptată cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri. Parlamentul leagă deficitul de personal nu doar de condițiile de muncă ale angajaților, ci și de accesul pacienților la servicii medicale și de siguranța actului medical.

Un milion de oameni în plus în sănătate

Ținta de cel puțin un milion de lucrători suplimentari ar urma să fie urmărită în perioada bugetară 2028–2034, prin formare, recrutare și măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Parlamentul propune inclusiv burse și programe pentru atragerea tinerilor către profesiile medicale. În același timp, eurodeputații cer sprijin pentru specialitățile în care există deficit de personal și pentru dezvoltarea unor roluri de practică avansată în cazul asistenților medicali.

Ținta este însă o solicitare politică adresată Comisiei Europene. Votul nu creează automat un milion de locuri de muncă și nu stabilește un buget concret pentru atingerea acestei cifre.

Lipsa personalului, tratată ca risc profesional

Una dintre cele mai importante propuneri este introducerea unui cadru obligatoriu prin care efectivele insuficiente să fie recunoscute drept risc profesional.

Parlamentul cere măsuri pentru controlul volumului de muncă și luarea în calcul a unor raporturi între numărul de medici și pacienți, respectiv între asistenți și pacienți.

Ideea este ca deficitul de personal să nu mai fie privit exclusiv ca o problemă de recrutare, ci și ca un factor care poate afecta direct condițiile de muncă și siguranța pacienților.

Loucas Fourlas, raportorul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a atras atenția asupra presiunii exercitate asupra spitalelor, serviciilor de îngrijire primară și celor de îngrijire pe termen lung.

Problemele identificate includ lipsa personalului, epuizarea profesională și creșterea cererii de servicii medicale.

Salarii mai bune și mai puțină birocrație

Pentru a păstra personalul deja existent, Parlamentul European cere remunerații echitabile, siguranța locului de muncă și măsuri de sprijin pentru sănătatea mintală.

Eurodeputații vor și reducerea poverii fizice, psihologice și administrative asupra angajaților din sănătate.

În dezbaterea din plen, eurodeputata Georgiana Theodorescu a atras atenția asupra efectelor pe care deficitul de personal le poate avea asupra pacienților: perioade mai lungi de așteptare pentru diagnostic și tratament și interacțiunea cu profesioniști care lucrează deja sub presiune.

Mesajul este că recrutarea nu este suficientă dacă sistemul continuă să piardă oameni din cauza condițiilor de muncă.

Mai mulți bani pentru sănătate

Parlamentul cere și creșterea finanțării publice pentru sănătate și folosirea mai strategică a fondurilor europene.

Banii ar trebui să susțină atât formarea viitorilor profesioniști, cât și păstrarea celor care lucrează deja în sistem.

Raportorul Comisiei pentru sănătate publică, Ruggero Razza, a susținut necesitatea investițiilor în oameni și în traseele de educație și formare, astfel încât profesiile medicale să devină mai atractive și specialiștii să rămână în sistem.

Deocamdată, rezoluția nu stabilește însă o sumă europeană care să fie alocată pentru obiectivul de un milion de lucrători suplimentari.

Inteligența artificială nu înlocuiește medicul

Tehnologia este inclusă și ea în strategia propusă de Parlament.

Telemedicina și instrumentele digitale, inclusiv diagnosticarea asistată de inteligență artificială, ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți accesul la servicii în zonele rurale și în regiunile unde deficitul de personal este mai accentuat.

Eurodeputații cer, în acest context, pregătirea personalului medical pentru utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.

Îngrijirea față în față trebuie însă să rămână în centrul sistemului medical, potrivit propunerilor adoptate.

Bruxelles-ul spune că statele au un rol esențial

Comisia Europeană a subliniat în dezbatere că organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate sunt responsabilitatea statelor membre.

În același timp, există programe europene prin care țările sunt sprijinite în planificarea necesarului de personal și în păstrarea asistenților medicali.

Comisia susține și cooperarea între state pentru estimarea necesarului de lucrători din sănătate, astfel încât autoritățile naționale să își poată planifica mai bine formarea și recrutarea.

Problema nu este doar să aduci oameni, ci să îi păstrezi

Mesajul transmis de Parlamentul European este că deficitul de personal medical nu poate fi rezolvat exclusiv prin recrutări. Europa are nevoie de oameni noi în sistem, dar și de condiții care să îi determine pe profesioniștii deja formați să rămână.

Pentru perioada 2028–2034, Parlamentul cere Comisiei să construiască o strategie în jurul a trei direcții: mai mulți oameni formați și recrutați, condiții de muncă mai bune și investiții mai mari în sănătate.

Pentru pacienți, miza este una foarte concretă: mai puțin timp de așteptare și acces mai bun la servicii medicale. Pentru sistem, problema devine una de resurse umane, finanțare și capacitate de a păstra specialiștii pe termen lung.