Afaceristul român Aurel Frăţilă, arestat vineri la Bucureşti, este acuzat că a încălcat legislaţia americană privind exportul de componente militare către Iran, ţară supusă sancţiunilor internaţionale.


Documentele obţinute de RISE Project (VEZI AICI DOCUMENTELE)  de la Curtea de Justiţie din San Diego, California arată că iranianul Jamshid Ghassemi, general de aviaţie iranian, şi omul de afaceri român Aurel Frăţilă au încercat să exporte componentele militare, printre care accelerometre pentru sisteme de navigaţie aeriană, fără să aibă licenţă de la autorităţile americane. Practic, Frăţilă şi Ghassemi au vrut să exporte ilegal tehnologie militară americană spre Iran via România.

 

Exporturi disimulate

 

Documentele americane arată că, pe 20 septembrie 2006, Frăţilă i-a trimis instrucţiuni pe email unui individ aflat în Statele Unite pentru a expedia 12 accelerometre la o adresă din Bucureşti prin UPS, un serviciu de poştă american. O zi mai târziu, Frăţilă şi Ghassemi au transferat 70.000 de dolari de la o filială a băncii ING din Bucureşti către o bancă din San Diego, California.

 

Generalul iranian a fost arestat în noiembrie 2006, în Thailanda, la cererea autorităţilor americane. La scurt timp după arestarea iranianului, anchetatorii americani au cerut şi autorităţilor române să-l aresteze pe Aurel Frăţilă. Curtea de Apel Bucureşti a respins, însă, cererea de arestare.

 

Tot în noiembrie 2011, procurorii români au început urmărirea penală împotriva unei firme controlate de Aurel Frăţilă­ A.P.S. Trading Serv SRL­ pentru săvârşirea "infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional".


Doi ani mai târziu, în iunie 2008, procurorii români au extins urmărirea penală pentru o altă infracţiune: nerespectarea dispoziţiilor legale privind operaţiunile de import sau export.


În ianuarie 2011, procurorii au scos firma de sub urmărirea penală pentru ambele capete de acuzare.

 

Firma APS Trading Serv a fost fondată în 1997 de suedezul Ulf Axel Pettersson (65,3%) şi de Aurel Frăţilă (34,7%). Ulf Pettersson, în vârstă de 63 de ani, locuieşte astăzi într­-un orăşel elveţian, dar este proprietarul companiei suedeze EMTC Aviation AB ­care distribuie componente pentru avioane şi elicoptere.


Suedezul s-­a retras din afacerea românească în data de 31 ianuarie 2006, concesionându-­şi participaţia către Aurel Frăţilă cu zece luni înainte ca procurorii români să înceapă urmărirea penală împotriva firmei.

 

 

Legături cu o firmă din Irlanda sancţionată de SUA

 

APS Trading Serv a avut relaţii comerciale cu o societate irlandeză, Mac Aviation Limited, condamnată în SUA tot pentru livrarea de echipamente militare Iranului. Mac Aviation a declanşat, în 2011, la Tribunalul Bucureşti, un proces comercial împotriva APS Trading Serv, considerând că firma controlată de Aurel Frăţilă a rămas datoare în urma unor tranzacţii.

 

Mac Aviation şi patronii săi, Thomas MgGuinn şi Sean MgGuinn, au fost sancţionaţi, în 2009, de justiţia americană cu confiscarea tuturor sumelor obţinute din relaţia comercială cu Iranul. Tranzacţiile făcute de Mac Aviation, pentru care au şi fost sancţionaţi de SUA, au vizat în special achiziţionarea de motoare şi componente de avioane Rolls Royce pentru care s-au plătit câteva milioane de dolari. În acte acesteau ajungeau în ţări ca Malaezia, unde şefii Mac Aviation aveau legături cu ministrul Apărării, sau în România. De aici destinaţia finală era însă Iranul.

 

Conexiunile lui Frăţilă

 

Aurel Frăţilă (42 de ani) şi partenerii săi români sunt implicaţi la Bucureşti în mai multe afaceri legate de industria aviatică, cu cartierul general chiar în locuinţa afaceristului arestat, pe strada Nicolae Constantinescu din Capitală.

 

De aproape zece ani, Aurel Frăţilă este partener cu afaceristul Octavian Dumitru Nicolau ­ bun prieten cu Marcel Opriş, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS). Frăţilă şi Nicolau deţin câte 48% din firma Tibet Trading, înfiinţată în 2002. Firma figurează în prezent că având activitatea suspendată.


Camelia Opriş, soţia directorului STS, Marcel Opriş, a fost angajată, între 2009 şi 2011, la firmele lui Octavian Nicolau, un abonat la contractele STS, după cum relata Jurnalul Naţional în 2011. Una dintre firmele familiei a câştigat 51 de contracte de la STS, în valoare de peste 7 milioane de euro. Marcel Opriş nu a negat atunci că soţia sa lucrează la firmele familiei Nicolau şi că îl cunoaşte bine pe afacerist, dar a susţinut că nu există nici un conflict de interese.

 

ING Bank, amendă de 600 de milioane de dolari pentru tranzacţii cu Iranul

 

Frăţilă a folosit un cont de la ING România pentru a vira cei 70.000 de dolari din afacerea accelerometrelor pentru Iran. Bănci din grupul financiar ING au mai fost însă folosite pentru tranzacţii financiare ilegale legate de exporturi de tehnică militară. În 2012, grupul ING a fost obligat să plătească o amendă de 619 milioane de dolari ca să scape de acuzaţiile Trezoreriei SUA că ar fi falsificat documente privind mai multe tranzacţii ca să ocolească sancţiunile impuse de Statele Unite împotriva unor state precum Iran şi Cuba. VEZI AICI AMENDA PRIMITĂ DE ING


Pe lista tranzacţiilor incriminate se afla şi o operaţiune derulată prin sucursala ING Bank Bucureşti, care a fost dejucată chiar de către un angajat al băncii. În noiembrie 2003, Banca iraniană Tejarat a emis o scrisoare de credit în valoare de 1,55 milioane de dolari în numele Iran Air pentru a finanţa achiziţia unui motor de aeronavă de la o companie de trading românească. Cum motorul era de origine americană, banca iraniană a modificat scrisoarea de credit, schimbând atât descrierea mărfurilor ca să ascundă originea lor, cât şi destinaţia lor finală (în loc de Teheran a fost trecută Germania). Cu toate acestea, ING a încercat să transfere banii în SUA, dar banca corespondentă americană a sesizat discrepanţele din scrisoarea de credit, refuzând să plătească mai departe exportatorului.

 


UPDATE Aurel Frăţilă a susţinut în faţa Curţii de Apel Bucureşti că ar fi fost provocat să săvârşească faptele, dar judecătorii români au arătat că nu pot verifica aceste aspecte în procedura de extrădare, declaraţiile lui ţinând de fondul cauzei care urmează a fi soluţionat în SUA. Informaţiile se regăsesc în hotărârea Curţii de Apel prin care afaceristul român a fost arestat şi s-a dispus extrădarea lui. Avocatul lui Frăţilă mai susţinut că în cauză ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale, chestiune respinsă însă de magistraţi.