Marile festivaluri de muzică au devenit, fără implicarea directă a statului, unul dintre cele mai puternice motoare ale turismului românesc. În fiecare vară, sute de mii de oameni vin în România pentru evenimente precum UNTOLD, Electric Castle sau Beach, Please!, iar banii cheltuiți de aceștia se transformă într-o adevărată gură de oxigen pentru hoteluri, restaurante, companiile aeriene și comercianți.

În spatele succesului acestor evenimente se află însă o realitate mai puțin cunoscută: o parte importantă din încasările generate de această industrie ajunge direct la bugetul statului, deoarece România aplică unele dintre cele mai ridicate taxe din Europa pentru biletele la evenimente culturale private, fie că este vorba despre concerte sau festivaluri.

Festivalurile au devenit un magnet pentru turiștii străini

În urmă cu un deceniu, România era aproape absentă de pe harta marilor festivaluri europene. Astăzi, situația s-a schimbat radical. Evenimentele organizate la noi au început să fie premiate la nivel internațional, să fie exportate în alte țări și să atragă vizitatori din toate colțurile lumii.

UNTOLD, desemnat printre cele mai apreciate festivaluri din lume, a adus în 2025 peste 470.000 de participanți, dintre care zeci de mii au venit din peste 150 de țări. La rândul său, Beach, Please! ar fi atras în această vară, potrivit organizatorilor, peste 30.000 de turiști străini, iar Electric Castle a adunat anul trecut aproximativ 40.000 de vizitatori din afara României la Castelul Bánffy din Bonțida. La aceste evenimente se adaugă festivaluri precum Summer Well și Rockstadt Extreme Fest, care începe astăzi și care contribuie, la rândul său, la creșterea numărului de turiști și la promovarea României peste hotare.

Sute de milioane de euro intră anual în economie

Impactul economic al acestor evenimente depășește cu mult încasările din vânzarea biletelor. Turiștii cheltuiesc bani pentru cazare, restaurante, transport, cumpărături și activități de agrement, iar organizatorii investesc milioane de euro în scene, logistică, servicii de securitate, promovare și personal. Rezultatul este un circuit economic care aduce sute de milioane de euro în economie și susține mii de locuri de muncă, atât temporare, cât și permanente. O parte consistentă din aceste sume ajunge însă la stat sub formă de TVA, taxe locale, impozite și contribuții aferente salariilor.

România taxează divertismentul mai mult decât multe state europene

În prezent, biletele la concerte și festivaluri sunt taxate cu un TVA de 21%, la care se adaugă impozitul pe spectacole și alte taxe specifice. După eliminarea cotei reduse de TVA pentru evenimentele de divertisment, organizatorii spun că nivelul total al taxării poate ajunge, în unele cazuri, la aproape jumătate din valoarea unui bilet. Situația contrastează cu cea din alte state europene. Germania aplică o cotă redusă de TVA de 7% pentru numeroase evenimente culturale, iar Belgia una de 6%, măsuri prin care încearcă să stimuleze atât participarea publicului, cât și investițiile din industrie.

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că dezvoltarea turismului de festival ar trebui să devină un proiect strategic pentru România, însă atrage atenția că mediul privat funcționează într-un climat fiscal tot mai dificil.bPotrivit acestuia, în ultimii ani, companiile au fost afectate de majorarea TVA, creșterea impozitelor și schimbările repetate ale legislației fiscale, ceea ce face dificilă planificarea investițiilor pe termen lung. „România a schimbat taxele, inclusiv în zona HoReCa, ca nicio altă țară europeană în ultimii 30 de ani. Soluția nu este să supraimpozitezi aceleași domenii, ci să lărgești baza de contribuabili. Taxe mai mici, plătite de mai mulți actori economici, pot aduce, în final, mai mulți bani la buget”, explică economistul pentru Ziare.com.

Statul ar putea ajuta fără să reducă taxele

În opinia lui Adrian Negrescu, în contextul deficitului bugetar ridicat, este puțin probabil ca Guvernul să reducă rapid fiscalitatea din industria divertismentului. Există însă alte soluții prin care statul ar putea sprijini organizatorii și firmele implicate în acest ecosistem.

Printre acestea se numără garantarea unor linii de finanțare pentru companii, investiții în infrastructura rutieră, feroviară și aeriană, dar și dezvoltarea serviciilor turistice din jurul marilor festivaluri.„Blocajul financiar dintre companii este una dintre cele mai mari probleme. Statul poate interveni prin mecanisme de garantare și prin investiții care să permită întregului ecosistem să funcționa are nevoie de o strategie pentru turismul de festival”

Specialistul consideră că succesul festivalurilor demonstrează că România are potențialul de a deveni o destinație importantă pentru turiștii străini, însă acest avantaj nu este valorificat suficient.

În opinia sa, este nevoie de o strategie națională care să înceapă din aeroporturi și să continue cu infrastructura rutieră, transportul public, oferta hotelieră și serviciile de divertisment.