România a evitat, pentru moment, unul dintre cele mai temute scenarii pentru economie: retrogradarea în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. Agenția internațională Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-, ultima treaptă din categoria „investment grade”, menținând însă perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul unei retrogradări în următorii ani rămâne ridicat dacă situația fiscală și politică nu se stabilizează.
Decizia era așteptată de piețe și reprezintă o gură de oxigen pentru autorități, într-un moment în care România traversează simultan o criză politică, o consolidare fiscală dificilă și o perioadă de presiuni asupra sistemului energetic și economiei.
România rămâne în categoria recomandată investițiilor
Prin decizia anunțată vineri, Fitch confirmă calificativul BBB-, ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor, evitând astfel coborârea în categoria speculativă („junk”).
Menținerea acestui calificativ este importantă deoarece permite statului român să continue să se împrumute în condiții mai avantajoase decât ar fi fost posibil în cazul unei retrogradări. Totodată, numeroși investitori instituționali au reguli interne care le interzic achiziția de obligațiuni emise de state încadrate în categoria „junk”.
Cu toate acestea, agenția nu transmite un mesaj de relaxare. Perspectiva negativă arată că România rămâne sub monitorizare și că evoluțiile din următorii ani vor fi decisive.
Fitch: România are atuuri importante, dar dezechilibrele sunt prea mari
Potrivit agenției, principalele elemente care susțin ratingul României sunt:
apartenența la Uniunea Europeană;
accesul la fondurile europene;
fluxurile constante de capital;
nivelul PIB-ului pe locuitor, superior altor state cu același rating;
calitatea instituțiilor și a guvernanței.
În același timp, Fitch avertizează că aceste puncte forte sunt contrabalansate de probleme structurale importante:
deficit fiscal foarte ridicat;
deficit mare de cont curent;
creșterea accelerată a datoriei publice;
inflație persistent ridicată;
polarizare și instabilitate politică.
Deficitul bugetar scade, dar rămâne printre cele mai mari din categoria BBB
Fitch estimează că deficitul bugetar se va reduce în acest an la 5,9% din PIB, foarte aproape de ținta Guvernului de 6%.
Este o îmbunătățire semnificativă față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024.
Potrivit agenției, reducerea deficitului este susținută de:
creșterea veniturilor bugetare, inclusiv ca efect al majorării TVA;
înghețarea salariilor și pensiilor;
o execuție mai bună a bugetului în prima jumătate a anului.
Deficitul bugetului de stat a coborât la aproximativ 42 miliarde lei în primele șase luni din 2026, echivalentul a 2% din PIB-ul estimat pentru întregul an, comparativ cu aproape 70 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.
Totuși, Fitch avertizează că România rămâne una dintre țările cu cele mai mari deficite fiscale din categoria „investment grade”.
Agenția vede riscuri politice majore
Un capitol important al raportului este dedicat situației politice.
Fitch notează că România se află în continuare fără un guvern stabil după destrămarea coaliției de guvernare din luna mai și consideră că incertitudinea privind formarea unei noi majorități reduce vizibilitatea asupra politicilor economice.
Potrivit agenției, instabilitatea politică:
întârzie reformele asumate prin PNRR;
pune în pericol absorbția fondurilor europene;
reduce credibilitatea strategiei fiscale pe termen mediu.
În opinia Fitch, riscurile politice vor continua să influențeze evaluarea României până la alegerile parlamentare din 2028.
Ajustarea fiscală va deveni tot mai dificilă
Fitch estimează că după reducerea rapidă a deficitului din ultimii doi ani, ritmul consolidării fiscale va încetini.
Agenția consideră că spațiul pentru noi măsuri fiscale este limitat din cauza:
costurilor sociale ridicate;
creșterii economice modeste;
apropierii alegerilor parlamentare din 2028;
tradiției României de relaxare fiscală în anii electorali.
În scenariul Fitch, deficitul bugetar ar urma să coboare treptat până la 5% din PIB în 2028, dar nu suficient pentru stabilizarea datoriei publice.
Deficitul extern rămâne o vulnerabilitate majoră
Pe lângă dezechilibrul bugetar, Fitch avertizează asupra deficitului de cont curent.
Agenția estimează că acesta se va reduce doar lent:
de la 7,9% din PIB în 2025;
la 6,7% din PIB în 2028.
Nivelul rămâne însă de peste 20 de ori mai mare decât media statelor cu rating BBB.
În plus, investițiile străine directe vor acoperi doar aproximativ un sfert din acest deficit, ceea ce obligă România să continue să se finanțeze masiv din împrumuturi externe.
Economia intră în contracție
Fitch estimează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026.
Printre cauzele invocate se numără:
reducerea puterii de cumpărare;
consumul mai slab al populației;
efectele conflictelor din Orientul Mijlociu asupra economiei europene;
investițiile private încă reduse.
Ulterior, agenția estimează o revenire treptată spre un ritm de creștere apropiat de potențial, de aproximativ 2,3% în 2028.
Inflația rămâne una dintre cele mai mari probleme
Fitch consideră că inflația continuă să fie unul dintre punctele slabe ale economiei românești.
După eliminarea plafonării prețurilor la energie, majorarea TVA și deprecierea monedei naționale, inflația a accelerat puternic.
Agenția estimează:
7,6% inflație medie în 2026;
reducerea acesteia la aproximativ 3,8% în 2028.
Chiar și în acest scenariu, România ar rămâne peste ținta urmărită de Banca Națională.
Fondurile europene rămân principalul sprijin
Fitch subliniază că apartenența la Uniunea Europeană continuă să reprezinte principalul factor de stabilitate pentru România.
Fondurile europene reduc necesarul de finanțare externă și contribuie la investiții, însă agenția avertizează că întârzierea reformelor asumate prin PNRR poate conduce la pierderea unei părți din aceste resurse.
În același timp, după 2026, fluxurile financiare europene sunt estimate să scadă, ceea ce va obliga statul român să se împrumute mai mult de pe piețele financiare.
Ce înseamnă decizia Fitch
Confirmarea ratingului reprezintă o veste pozitivă pentru România, deoarece evită intrarea în categoria „junk”, însă mesajul agenției este unul prudent.
Fitch apreciază progresele în reducerea deficitului și disciplina bugetară din ultimele luni, dar consideră că acestea nu sunt suficiente pentru eliminarea riscurilor.
În perioada următoare, evoluția ratingului va depinde de câteva elemente esențiale:
continuarea consolidării fiscale;
stabilizarea scenei politice;
implementarea reformelor asumate prin PNRR;
controlul datoriei publice;
reducerea dezechilibrelor externe.
Următoarele teste pentru România vor veni în această toamnă, când vor fi publicate noile evaluări ale Moody's și Standard & Poor's, care vor arăta dacă și celelalte mari agenții internaționale împărtășesc evaluarea Fitch privind perspectivele economiei românești.
