Astfel, la ultima întâlnire dintre cele nouă mari grupuri financiare şi reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Naţionale a României (BNR), care a avut loc pe 24 septembrie la Bruxelles, băncile au solicitat instituţiilor să le permită reducerea expunerii pe România faţă de data de referinţă stabilită, respectiv 31 martie 2009, motivând că oportunităţile de investiţii sunt reduse şi nu permit utilizarea lichidităţilor la nivel optim.
"Băncile comerciale au susţinut că îşi vor menţine expunerea, însă în funcţie de oportunităţile de investiţii. Cu toate acestea, în acord s-a stipulat clar că respectivul indicator poate fi ajustat în funcţie de posibilităţile care există pe piaţă. Nu există, de altfel, niciun fel de dezacord între autorităţi şi bănci în acest sens", au spus sursele citate.
BNR va participa, alături de FMI şi Comisia Europeană, la discuţiile cu grupurile financiare pentru stabilirea noului prag privind expunerea pe România, în urma unei analize a instrumentelor de investiţii oportune, dar şi a fluctuaţiilor expunerilor de la 31 martie 2009 până în prezent.
"În măsura în care climatul economic nu se redresează, iar oportunităţile de investiţii nu se îmbunătăţesc, creşte posibilitatea unei întâlniri rapide. Însă, după cum arată acum lucrurile, expunerea trebuie discutată", au spus sursele citate.
Cea de-a doua scrisoare de intenţie a României către FMI, din luna august, precizează de altfel că expunerile grupurilor bancare pe România au fluctuat, în ciuda angajamentelor pe care acestea şi le-au asumat în cadrul întâlnirilor de la Viena şi Bruxelles.
"Suntem în proces pentru definirea şi implementarea unui format de raportare clar, care va permite BNR să monitorizeze mai bine evoluţia acestor expuneri", arată documentul citat.
În urma primei întâlniri de la Viena de la mijlocul finalul lui martie, nouă mari grupuri financiare şi reprezentanţii CE, FMI şi cei ai BNR, s-au angajat să susţină operaţiunile de pe pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România. Cele nouă grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.
O parte din discuţiile din martie s-au concretizat în mai, când a avut loc o a doua întâlnire în acelaşi format, la Bruxelles, unde băncile au promis că îşi vor menţine expunerea pe România la nivelul de la finalul lui martie 2009. La scurt timp după întâlnire, economistul şef al băncii centrale, Valentin Lazea, spunea, însă, că acordul dintre băncile româneşti şi BNR este doar un "gentlemen's agreement", chiar dacă se va semna sau nu un document în acest sens.
De asemenea, în urma întâlnirii de la Bruxelles, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, menţiona că băncile au discutat la Bruxelles despre posibilitatea emiterii unor instrumente de investiţii în euro pe piaţa românească, precum eurobonduri şi swap valutar, în condiţiile în care menţinerea expunerii poate fi îngreunată de scăderea cererii de credite.
În cadrul primei misiuni de evaluare a acordului de finanţare externă a României, din perioada iulie-august 2009, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat pentru NewsIn, în urma unei întâlniri cu reprezentanţii băncilor şi ai BNR, că Fondul a primit toate scrisorile de la cele nouă bănci-mamă care au promis că îşi vor menţine expunerea pe România.
"Băncile comerciale au susţinut că îşi vor menţine expunerea, însă în funcţie de oportunităţile de investiţii. Cu toate acestea, în acord s-a stipulat clar că respectivul indicator poate fi ajustat în funcţie de posibilităţile care există pe piaţă. Nu există, de altfel, niciun fel de dezacord între autorităţi şi bănci în acest sens", au spus sursele citate.
BNR va participa, alături de FMI şi Comisia Europeană, la discuţiile cu grupurile financiare pentru stabilirea noului prag privind expunerea pe România, în urma unei analize a instrumentelor de investiţii oportune, dar şi a fluctuaţiilor expunerilor de la 31 martie 2009 până în prezent.
"În măsura în care climatul economic nu se redresează, iar oportunităţile de investiţii nu se îmbunătăţesc, creşte posibilitatea unei întâlniri rapide. Însă, după cum arată acum lucrurile, expunerea trebuie discutată", au spus sursele citate.
Cea de-a doua scrisoare de intenţie a României către FMI, din luna august, precizează de altfel că expunerile grupurilor bancare pe România au fluctuat, în ciuda angajamentelor pe care acestea şi le-au asumat în cadrul întâlnirilor de la Viena şi Bruxelles.
"Suntem în proces pentru definirea şi implementarea unui format de raportare clar, care va permite BNR să monitorizeze mai bine evoluţia acestor expuneri", arată documentul citat.
În urma primei întâlniri de la Viena de la mijlocul finalul lui martie, nouă mari grupuri financiare şi reprezentanţii CE, FMI şi cei ai BNR, s-au angajat să susţină operaţiunile de pe pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România. Cele nouă grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.
O parte din discuţiile din martie s-au concretizat în mai, când a avut loc o a doua întâlnire în acelaşi format, la Bruxelles, unde băncile au promis că îşi vor menţine expunerea pe România la nivelul de la finalul lui martie 2009. La scurt timp după întâlnire, economistul şef al băncii centrale, Valentin Lazea, spunea, însă, că acordul dintre băncile româneşti şi BNR este doar un "gentlemen's agreement", chiar dacă se va semna sau nu un document în acest sens.
De asemenea, în urma întâlnirii de la Bruxelles, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, menţiona că băncile au discutat la Bruxelles despre posibilitatea emiterii unor instrumente de investiţii în euro pe piaţa românească, precum eurobonduri şi swap valutar, în condiţiile în care menţinerea expunerii poate fi îngreunată de scăderea cererii de credite.
În cadrul primei misiuni de evaluare a acordului de finanţare externă a României, din perioada iulie-august 2009, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat pentru NewsIn, în urma unei întâlniri cu reprezentanţii băncilor şi ai BNR, că Fondul a primit toate scrisorile de la cele nouă bănci-mamă care au promis că îşi vor menţine expunerea pe România.
